Care sunt perspectivele europene ale colegiilor din Moldova?

  • 10 Martie 2015, 10:13
  • Vizualizări: 1573
Care sunt perspectivele europene ale colegiilor din Moldova?

În imagine: Silviu Gâncu, şeful Direcţiei Învăţământ Secundar Profesional şi Mediu de Specialitate, Ministerul Educaţiei.

Doi ani în urmă Skegness Academy, din Marea Britanie, a cheltuit 32.000 de lire sterline pentru a organiza o călătorie în New York pentru 40 de elevi din clasa a VI-a care au arătat succese sporite la învăţătură. Anul trecut Canada a reuşit să producă 32.000 de noi locuri de muncă, iar din Serbia anual pleacă tot atâţia oameni în căutarea unui viitor mai bun. 32.000 de persoane, e mult sau puţin?

Pentru Moldova această cifră ar însemna numărul total de elevi care-şi fac studiile în cele 46 de colegii din toată ţara. Ei sunt cei care au ales să aibă două diplome, cea de Bacalaureat la absolvirea clasei a 12-a, şi încă una de specialitate, un privilegiu care nu ar trebui trecut cu vederea atunci când ne gândim cum putem investi mai bine în viitorul nostru. Deşi se pare că această alegere nu-i prea ajută pe absolvenţii acestor instituţii când aceştia merg la angajator. Or rata de şomeri este prea mare şi acesta deseori face o alegere în favoarea studenţilor cu studii superioare.

Ministerul Educaţiei, susţinut de donatori şi societatea civilă a demarat un proces complex de reformă a sistemului de învăţământ şi învăţământul mediu de specialitate nu este excepţie de la acest efort. Una din iniţiativele ce susţin acest efort este şi proiectul „Creşterea performanţei sistemului educaţional prin implementarea analizei impactului de reglementare şi participare responsabilă a OSC în domeniul educaţiei" din cadrul proiectului FHI 360 „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova" (MPSCS), finanţat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltare din R. Moldova.

Proiectul Fundaţiei are drept scop general de a contribui la îmbunătăţirea sistemului educaţional în R. Moldova şi vizează activităţi diverse de instruire, dialog / consultare, dar şi acţiuni concrete îndreptate spre aplicarea metodologiei Analizei Impactului de Reglementare în domeniul educaţiei şi componenta de informare asupra parcursului European al R.Moldova prin implicarea tinerilor din instituţii de învăţământ mediu de specialitate.

Odată cu semnarea Acordului de asociere la UE au apărut noi perspective de dezvoltare şi perfecţionare şi pentru învăţământul mediu de specialitate. Aceste aspiraţii de transformare s-au transpus în acţiuni concrete ale Ministerului Educaţiei despre care am vorbit cu domnul Silviu Gâncu, şeful Direcţiei Învăţământ Secundar Profesional şi Mediu de Specialitate, Ministerul Educaţiei.

- Ce eforturi întreprinde Ministerul Educaţiei pentru a ne apropia de perspectivele europene, pe care ţara noastră le-a ales odată cu semnarea Acordului de Asociere? Perspective care ar asigura un echilibru între cerinţa pieţei de muncă şi forţa de muncă pe care ”o producem” în instituţiile de învăţământ?

- Anul acesta, pentru prima dată, elevii din cadrul acestor instituţii pot beneficia de un sistem de credite de studii transferabile, ceea ce o să le asigure o mobilitate internă şi externă. În acelaşi timp noul Cod al Educaţiei şi susţinerea unui Bacalaureat corect, vine să aducă un echilibru în numărul de absolvenţi care merg la studii superioare şi cei care aleg învăţământul secundar, apropiindu-ne de normele europene, unde doar 20% sunt încadraţi la facultate, restul 80% sunt încadraţi în învăţământul profesional tehnic.

Să ştiţi că se lucrează nu doar cu elevii şi cadrele didactice, Ministerul Educaţiei se implică activ şi în diferite colaborări cu potenţiali angajatori a absolvenţilor colegiilor. Spre exemplu, avem o colaborare interesantă, în legătură cu învăţământul profesional dual, la Şcoala profesională nr.5 şi compania Draexlmaier Automotive SRL. În planul de admitere al instituţiei au fost introduse în anul trecut trei meserii noi pentru care au fost oferite 55 de locuri. Elevii, pe lângă bursa de 330 de lei, au posibilitatea să obţină şi un salariu de 2500 de lei, iar după un an au posibilitatea să se angajeze în cadrul companiei. Prin intermediul mai multor campanii de informare sau articole de acest gen noi vrem să promovăm învăţământul profesional tehnic şi avantajele acestuia. Şi dacă pentru moldoveni nu este o ruşine să meargă în Europa, cu studii superioare, şi să măture străzile, atunci de ce ar fi la noi o problemă să mergi să capeţi o meserie?”

 

Iată ce cred despre aceasta părţile implicate nemijlocit în acest sistem.

Agenda de reformă a sistemului de învăţământ mediu de specialitate şi cel vocaţional presupune o colaborare strânsă între Ministerul Educaţiei şi mediul donator şi expertiza externă. Se lucrează pe această dimensiune? Există proiecte care să susţină eforturile autorităţilor în acest parcurs de reformă şi care sunt aşteptările la finisarea reformei?

Veronica Midari, expert naţional în cadrul proiectului UE "Asistenţa tehnică pentru domeniul educaţiei şi formare profesională în Republica Moldova", implementat de GOPA.

- Necesitatea reformării sistemului de învăţământ profesional tehnic este pe agenda Ministerului Educaţiei de mai mulţi ani. Actualmente, Ministerul Educaţiei în parteneriat cu actorii sociali şi cu suportul unui proiect al Uniunii Europene a început un amplu proces de reformă. Direcţiile strategice ale reformei cuprind măsuri legate de reforma structurală a reţelei de instituţii de învăţământ profesional tehnic, măsuri legate de sporirea calităţii proceselor de formare profesională, realizarea unui dialog social extins şi sensibilizarea opiniei publice faţă de acest subiect. Asemenea obiective pot fi realizate doar în parteneriat cu alte proiecte şi reprezentanţi ai altor ministere care au tangenţă la procesele de formare profesională.

Aşteptările faţă de reformă sunt foarte înalte. În primul rând, reforma trebuie să contribuie la modernizarea sistemului de învăţământ profesional tehnic, acesta trebuie să fie flexibil la schimbările de pe piaţa muncii şi suficient de adaptat la noile cerinţe ale angajatorilor. Procesele de globalizare a economiei impun cerinţe faţă de noua forţă de muncă, chiar dacă e vorba de muncitori şi tehnicieni. De la ei se cer cunoştinţe în limbi străine, abilităţi digitale, capacitate de orientare în procesele tehnologice şi situaţii nestandarde la locul de muncă, nemaivorbind de profesionalism şi abilităţi specifice meseriei.

Calificările obţinute de absolvenţi trebuie să corespundă Cadrului Naţional al Calificărilor. La ora actuală nu avem încă acest cadru elaborat. Importanţa Cadrului Naţional al Calificărilor constă în aceea, că cerinţele angajatorilor sunt transpuse în competenţe profesionale şi, respectiv, calificări, iar acestea stau la baza elaborării standardelor educaţionale. Astfel, asigurându-se conexiunea dintre cerinţele pieţei muncii şi materialele educaţionale din cadrul şcolii. Mai mult, cadrul Naţional al calificărilor în ţările Europei este adaptat la Cadrul European al Calificărilor, acest fapt facilitează recunoaşterea certificatelor de calificare în spaţiul european, susţinând în acest sens şi mobilitatea forţei de muncă.

Reforma este un proces foarte complex, care necesită devotament din partea agenţilor schimbării şi suport din partea întregii reţele de instituţii de învăţământ profesional tehnic, dar şi din partea Comitetelor Sectoriale, altor structuri de stat. Fără implicarea masivă şi suportul din partea elevilor şi studenţilor, părinţilor acestora, procesul de reformă va fi greu de promovat. Este important ca fiecare din actori să înţeleagă că formarea forţei de muncă de calitate oferă un viitor mai bun însuşi absolventului, dar oferă o şansă mai bună şi economiei naţionale, fapt din care în cele din urmă are de câştigat fiecare din noi.

 

În acest context am dorit să avem şi perspectiva studenţilor şi cadrelor didactice din colegii.

Care sunt aşteptările studenţilor în acest sens şi cât de implicaţi sunt tinerii în procesul de reformare a sistemului profesional tehnic?

Dorina Bob, elevă la Colegiul Industrial-Pedagogic, or. Cahul:

- Astăzi, am ajuns să veghem la respectarea principiilor şi valorilor europene, pentru ca deciziile europene să nu fie doar adoptate, dar şi aplicate cât mai aproape de necesităţile studenţilor. De exemplu, implicarea tinerilor în activităţi de informare şi sensibilizare privind valorile europene desfăşurate în cadrul proiectului dat sunt foarte utile şi cu impact asupra tuturor actorilor implicaţi. Beneficiem noi, ca şi studenţi, de cunoştinţe şi oportunităţi de dezvoltare, dar şi instituţiile în care studiem. În tot ceea ce facem urmărim să respectăm anumite valori europene, care se regăsesc şi-n instituţiile unde ne facem studiile.

La momentul actual demarează procesul de reformare a învăţământului secundar profesional şi mediu de specialitate, dinamica căruia afectează respectiv actanşii sistemului educaţional. Care sunt, totuşi, aşteptările de la reformele ce demarează în învăţământul mediu de specialitate şi cel profesional pe termen lung ?

Virgilia Celac, director adjunct pentru educaţie la Colegiul Pedagogic ”Mihai Eminescu”, or. Soroca:

- Progresul înseamnă schimbare, iar cel mai important factor de schimbare este capacitatea de a inova, dar şi disponibilitatea de a coopera. Învăţământul profesional poate îndeplini această misiune dacă ele-vul, care parcurge pregătirea profesională, învaţă pentru a răspunde următoarelor tipuri de finalităţi: învaţă pentru a şti, învaţă pentru a face, învaţă pentru a fi, învaţă pentru a trăi decent şi sigur în societate şi orice tip de comunitate. Instituţia va promova un mediu concurenţial - calitativ, bazat pe creativitate şi inovaţie, dublat de tradiţie, să formeze o personalitate pragmatică, de succes, în concordanţă cu valorile naţionale şi universale.”

În contextul perspectivelor europene ale colegiilor din Moldova, atât profesorii, cât şi studenţii se arată destul de optimişti. Realităţile însă nu întotdeauna sunt proporţionale necesităţilor şi aşteptărilor acestora.

Tatiana Vişniovaia, director adjunct pentru instruire la Colegiul Pedagogic ”Mihai Eminescu”, or. Soroca:

- Un spaţiu european deschis al sistemului de învăţământ constituie un generator de avantaje, în condiţiile respectării diversităţii regionale, etnice, culturale. Avem deci nevoie de un sistem de pregătire profesională, care să stimuleze dialogul intercultural, mobilitatea academică europeană şi coope-rarea la toate nivelurile. Transformarea instituţiilor medii de specialitate (colegii) în învăţământul profesional tehnic postsecundar nivelul IV şi postsecundar nonterţiar nivelul V, competitive pe piaţa muncii la nivel naţional şi european, prin implementarea tehnologiilor educaţionale şi informaţionale moderne, se realizează prin crearea condiţiilor optime pentru asigurarea parteneriatului de calitate cu instituţiile de aplicaţie, ce ne oferă posibilitatea de a desfăşura stagiile de practică la diverse specialităţi şi înmatricularea absolvenţilor în instituţiile de învăţământ superior.

“Acces, Relevanţă şi Calitatea studiilor”, iată cei trei piloni care stau la baza noului Cod al Educaţiei, care promite să revoluţioneze felulîn care se face carte la noiîn ţară. Reformele dau roadă nu din primul an. Uneori schimbările sunt mai dorite şi aşteptate decât cadourile de Crăciun, Paşte, ziua de naştere şi toate celelalte sărbători. Dar să nu neglijăm faptul, că fiecare din noi are puterea să mai taie din aceşti ani de aşteptare. Şi da, ne adresăm celor 32 de mii de elevi din cadrul colegiilor. Cât de banal ar suna aceastaîn circumstanţele actuale, dar vocea voastră merită să fie auzită, iar difuzorul cel mai bun pentru voi este PARTICIPAREA şi utilizarea platformelor existente pe reţelele de socializare, care astăzi au o putere mare de a transmite un mesaj important foarte rapid şi la un număr mare de oameni.

 

Material publicat în cadrul proiectului „Creşterea performanţei sistemului educaţional prin implementarea analizei impactului de reglementare şi participare responsabilă a OSC în domeniul educaţiei", implementat de către Fundaţia pentru Dezvoltare din Republica Moldova prin programul “Parteneriate pentru o Societate Civila Durabila în Moldova”, administrat de FHI 360 cu susţinerea financiară USAID. 
Realizarea acestui material a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Fundaţiei pentru Dezvoltare din Republica Moldova şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.