Cancerul pune stăpânire pe raionul Rezina

  • 27 Octombrie 2017, 16:53
  • Vizualizări: 701
Cancerul pune stăpânire pe raionul Rezina

Pe an ce trece, cancerul câștigă teren în R. Moldova. Potrivit datelor Centrului Naţional de Management în Sănătate, în anul 2016 au fost diagnosticaţi cu diverse tumori maligne 15 mii 700 de persoane, cu peste 800 de cazuri mai multe decât în anul precedent. Specialiştii în sănătate atenționează că „boala întinerește” (atacă tot mai multe persoane tinere) din cauza modului nesănătos de viaţă, a surmenajului, activităţii fizice reduse, fumatului și consumului excesiv de alcool.

Tumorile ocupă locul doi printre cauzele de deces în rândul moldovenilor, incidenţa şi mortalitatea prin cancer, comparativ cu 1970, s-au dublat. Tratamentul tumorilor este concentrat în Chişinău. La ora actuală, în ţară, încă nu există un registru funcţional în baza căruia s-ar efectua  monitorizarea şi evaluarea reală a îmbolnăvirilor.

 

În ultimii 5 ani, numărul pacienților oncologici și a celor răpuși de cancer a crescut de 1,4 ori

În topul raioanelor cu cele mai multe cazuri noi de cancer se numără şi raionul Rezina, unde raportul de persoane nou diagnosticate cu această tumoare este de 30 de cazuri la 10 mii de populaţie.

  Conform Centrului de Sănătate Publică Rezina,  în ultimii 5 ani, numărul pacienţilor din raion depistaţi cu patologii oncologice, dar şi al celor decedaţi din cauza acestei maladii, a crescut de 1,4 ori. În 2016 au fost luaţi la evidenţă 121 de pacienţi cu patologii oncologice. Nina Postu, directoarea Spitalului raional Rezina, a precizat că, dintre aceştia, 36 (adică 45%) au decedat - cauza mortalităţii înalte în cadrul acestei categorii de bolnavi fiind depistarea tardivă a maladiei.

 

În lipsa unor studii specializate, medicina operează cu motive generale

  Încă din perioada sovietică, regiunea Râbnița-Rezina este considerată cea mai periculoasă pentru sănătate. Explicația ar fi că aici funcţionează două uzine de ciment, uzina metalurgică și alte întreprinderi industriale mari, iar prin cele două localități circulă un flux mare de camioane grele, care aduc materie primă și transportă marfa. În consecință, este afectată nu doar calitatea aerului, dar și a apei și solului.

  La Râbnița, numărul bolnavilor de cancer este de trei ori mai mare decât în Rezina, deoarece acolo concentrația întreprinderilor industriale este mai mare.

Încă un indicator: în perioada 8-16 ianuarie 2008, la Solonceni, a nins cu zăpadă roșie. Băștinașii s-au speriat. Începuse să respire mai greu, să tușească și să aibă amețeli.

Primarul comunei Solonceni a anunţat atunci Inspecţia Ecologică raională. Specialiştii Inspectoratului Ecologic de Stat au prelevat probe de zăpadă şi apă din Nistru și au stabilit depăşiri ale concentraţiilor admisibile pentru piscicultură de 18750 ori la cupru, 814 ori la fier, 918 ori la substanţe suspendate, 40 de ori la produse petroliere şi la alte substanţe chimice.

Autorii investigaţiilor ecologice susţineau că "substanţele depistate în pulberea sedimentată la Solonceni reprezintă deşeuri de la fabrica de ciment de pe malul opus al Nistrului, situaţă la o depărtare de 5 km, dar şi deşeuri de producţie de la uzina metalurgică din Râbnița”. Iar un viceministru de la Interne informa redacţia ziarului CUVÂNTUL că teritoriul respectiv de fapt este supus unor asemenea atacuri ecologice cel puţin de patru ori pe an, numai că în alte cazuri acestea nu sunt atât de evidente. Demnitarul mai menţiona că serviciile respective de la Chişinău doar constată aceste procese, pentru că nu au nici o influenţă asupra autorităţilor şi agenţilor economici din stânga Nistrului.

Ministerul Sănătăţii şi cel al Mediului, dar şi autorităţile raionale au refuzat să ia atitudine faţă de cazurile de la Solonceni, să investigheze şi să stabilească sursele acelor atacuri, consecinţele lor, dar şi a emisiilor întrep-rinderilor industriale din teritoriu, transportului rutier asupra mediului şi sănătăţii oamenilor. Nu au reacţionat instituţiile respective nici la propunerea de a efectua un studiu în teritoriu pentru a confirma ori infirma cu argumente supoziția privind impactul poluării asupra morbidităţii şi mortalităţii populaţiei. 

Solicitată să se expună în privința acestui subiect, Nina Postu, directoarea Spitalului raional Rezina a spus că, deoarece în raion nu au fost efectuate studii ştiinţifice care ar demonstra impactul negativ al uzi-nelor, medicina operează cu explicații standard: fumatul, alimentația nesănătoasă, expunerea la factorii chimici şi fizici, stresul, ereditatea ş.a.

 În acelaşi context, Alina Chirtoacă, directoarea Centrului de Sănătate Publică Rezina a menţionat: “Dovezile disponibile sugerează un rol mic al poluanţilor aerului, apei şi solului în dezvoltarea cancerului uman. La nivel global, poluanţii de mediu sunt responsabili de circa 1% de cancere… În acelaşi timp, unul din principalii factori de risc, care cauzează peste 20 la sută din totalul deceselor prin cancer şi aproximativ 70% din decesele de cancer pulmonar este consumul de tutun. Iar în R.Moldova rata fumătorilor constituie 25,3 la sută din totalul populaţiei, acest viciu afectând un număr foarte mare de tineri”.

 

Accesul, calitatea şi costul serviciilor de control lasă de dorit

Potrivit statisticilor oficiale, în raionul Rezina patologiile oncologice afectează cel mai des glanda mamară şi intestinele. Specialistul în oncologie al Ministerului Sănătății, profesorul Vasile Jovmir, preciza acum un an pentru www.report.md că, anual, în R.Moldova sunt depistate circa 900 de cazuri noi de cancer mamar, iar 450 de femei mor din cauza acestei maladii.

Iar directoarea CSP Rezina Alina Chirtoacă afirmă că în raionul Rezina, ca de altfel şi în ţară, cancerul progresează inclusiv datorită faptului că serviciile de control, menite să prevină îmbolnăvirile, nu sunt aplicate uniform în teritoriu. În rezultat, de multe ori maladia este depistată prea târziu – atunci când intervenţiile medicilor nu mai dau efectul dorit.

Conform statisticilor, în Moldova doar 10% dintre femei depistează cancerul la sân într-un stadiu incipient, iar 40% se adresează la medic în stadii avansate – III şi IV. Dacă ar fi depistate la timp, 98% dintre cazurile de cancer la sân ar putea fi tratate. Din totalul cazurilor noi înre-gistrate într-un an, 10 la sută se soldează cu deces, iar în următorii 5 ani – 52% dintre femeile supuse tratamentului pierd lupta cu boala.

Tudor Iaşcenco