Campania “APL şi drumurile locale”: acţiuni şi efecte

  • 22 Iunie 2017, 09:11
  • Vizualizări: 1195
Campania “APL şi drumurile locale”: acţiuni şi efecte

La masa rotundă organizată vineri, redacţia săptămânalului CUVÂNTUL a invitat primari, funcţionari din administraţia raionului, reprezentanţi ai societăţii civile, SA “Drumuri-Orhei” ş.a. pentru a discuta despre acţiunile realizate în prima etapă a campaniei de informare “APL şi drumurile locale” şi efectele acestora.

 

În imagine: Participanţii la masa rotundă au înaintat mai multe propuneri concrete de îmbunătăţire a gestionării fondului rutier din raionul Rezina.

 

Participanţii la întrunire au fost informaţi că, în perioada septembrie 2016 – mai 2017, în cadrul proiectului „Evaluarea transparenței procesului bugetar și utilizării mijloacelor publice destinate infrastructurii rutiere prin monitorizare și investigații jurnalistice”, gestionat de Asociaţia Presei Independente în parteneriat cu un grup de ziare locale,  săptămânalul CUVÂNTUL a desfăşurat campania “APL şi drumurile locale”.

În perioada respectivă, în paginile ziarului şi pe www.cuvintul.md au fost publicate 27 de articole la această temă, inclusiv 5 articole cu tematica general-informativă despre formarea și distribuirea Fondului rutier, 3 publicații au fost consacrate metodologiei privind elaborarea, aprobarea și corelarea bugetelor raional și locale, 5 au reflectat mersul consultărilor publice de nivel raional și local, iar din 3 articole cititorii au aflat despre modificările în legislația rutieră.

Într-o serie de publicaţii ziarul a reflectat starea actuală a străzilor și drumurilor din localitățile raionului Rezina, mersul lucrărilor de reparație, construcţie şi întreţinere a drumurilor, problemele legate de parcările auto neautorizate din preajma blocurilor locative, starea infrastructurii străzilor şi drumurilor, etc.

De asemenea au fost organizate două consultări şi două runde de dezbateri publice privind situaţia în domeniu, modalităţile de colectare şi valorificare a mijloacelor din Fondul rutier, totalurile lucrărilor rutiere din anul 2016 şi obiectivele principale pentru anul 2017, etc.

La dezbateri au participat specialiști-drumari, primari și funcționari publici, reprezentanți ai ONG-urilor, consilieri raionali și locali. Respectivii au recomandat Consiliului raional, înainte de a aproba bugetul raionului pentru anul 2017, să consulte proiectul cu cetățenii; să depună eforturi pentru a introduce în planul pentru 2017 construcția drumului de ocolire a oraşului Rezina, reconstrucția străzii Gagarin din s. Ciorna, necesare  pentru redirecţionarea circulației transportului auto de mare tonaj; să intervină către Mi-nisterul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor cu solicitarea de a trece drumurile locale Meșeni - Trifești  și Cogâlniceni – Lalova din categoria „drumuri locale” în categoria „drumuri regionale”.  La fel, s-a propus ca autorităţile locale, pe parcursul anului 2017, să desfășoare inventarierea și înregistrarea străzilor și a drumurilor locale, apreciind totodată starea tehnică și parametrii fizici ai acestora.

De asemenea au fost analizate modificările efectuate de Guvern şi Parlament în legislaţie privind clasificarea drumurilor din R.Moldova şi distribuirea mijloacelor din Fondul rutier. Participanţii la dezbateri  au fost de părerea că noua metodologie de distribuire a banilor pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor locale şi a infrastructurii rutiere este benefică, dar constituie doar primul pas într-o reformă mai amplă în domeniul de referinţă.

Campania „APL şi drumurile locale” a fost un imbold pentru iniţiative frumoase în mai multe localităţi din raion. Colaboratorii săptămânalului au fost invitați și au participat la adunările cetățenilor satelor Ignăței, Sârcova și Ghiduleni, la care s-au discutat problemele legate de starea străzilor şi a drumurilor comunale, infrastructurii acestora, posibilităţile de utilizare cât mai eficientă a mijloacelor financiare destinate pentru aceste obiective, modalităţile de implicare a comunităţilor în aceste procese. Ca urmare, Consiliul orășenesc Rezina a anunțat Concursul „Cea mai salubră și amenajată stradă/bloc locativ”, Consiliul local Cuizăuca a lansat campania „Drumuri, străzi și ulicioare”, iar Consiliul comunal Ghiduleni - campania de amenajare  „Străzi și drumuri comunale”, scopul primordial al acestor activități fiind cointeresarea şi implicarea locuitorilor în lucrările de amenajare și reparație a străzilor şi drumurilor comunale, promovarea atitudinii grijulii față de drumuri, străzi și alte spații comune din localități.

La rândul său, redacţia săptămânalului CUVÂNTUL a desfășurat concursul de fotografii „Drumurile noastre poate vor fi reparate vreodată”. Au fost prezentate peste 30 de imagini care reflectă atât exemple pozitive faţă de patrimoniul rutier local, cât şi probleme existente în domeniu.  Cinci participanţi la concurs au fost menţionaţi cu diplome ale  CUVÂNTUL-ui şi premii speciale.

Informaţia despre acţiunile desfăşurate în prima etapă a campaniei “APL şi drumurile locale” a servit drept imbold pentru o discuţie cointeresată.

Petru Bahnă, maistrul sectorului Rezina al SA ”Drumuri-Orhei”, apreciind în fond drept pozitivă reforma în domeniul reclasificării drumurilor şi distribuirii mij-loacelor pentru construcţia, reparaţia şi întreţinerea lor, s-a referit mai mult la problemele care persistă: "Doar recent administraţiei raionului Rezina i-au fost transmise în gestiune 23 de drumuri de însemnătate raională cu lungimea de 88,55 km. Până acum aceste drumuri erau deservite de ÎS "Administraţia de Stat a Drumurilor” şi noi, periodic, mai ales primăvara, sau după ploi aveam grijă de profilarea, starea lor. În ultimii ani am muncit mult pentru aducerea în ordine a podeţelor, canalelor de scurgere, lichidarea operativă a urmărilor spălării drumurilor în pantă etc. În anul curent suntem deja în iunie, dar pe drumurile respective nu s-a făcut nici o lucrare. Încă nu-i clar şi cine va efectua aceste lucrări în continuare, sectorul nostru sau alte întreprinderi cu care administraţia raionului poate să încheie contracte. Între timp unele drumuri, pe anumite sectoare, se distrug şi, dacă nu vor fi luate măsuri urgente, în scurt timp pot deveni impracticabile”, a menţionat dl Bahnă.

Omul de afaceri Victor Cibotari a fost de părerea că în multe cazuri calitatea lucrărilor de reparaţie a străzilor şi drumurilor lasă mult de dorit, că 5-8 mii de lei alocaţi în urma noii metodologii de utilizare a resurselor din Fondul rutier pentru întreţinerea unui km de drum comunal este o sumă absolut simbolică, mai ales dacă ţinem cont de starea generală deplorabilă a acestor drumuri.

În aceeaşi ordine de idei, Efim Mardari, primarul s. Meşeni a menţionat că  administraţia satului are în gestiune 36 de străzi şi stradele şi vreo 20 de drumuri comunale în extravilanul localităţii, cu lungimea totală de peste 11 km, care necesită cel puţin 2-3 profilări pe an.

 101 mii de lei alocaţi satului pentru întreţinerea acestora nu ajung, practic, nici pentru aceste lucrări, nemaivorbind de reparaţia cel puţin a străzilor centrale, care se află într-o stare deplorabilă. "O variantă ar fi acumularea acestor resurse timp de câţiva ani pentru a realiza nişte proiecte vizibile. Dar nu sunt convins că, neutilizând aceşti bani în anul curent, nu vom rămâne fără ei la anul viitor. Informaţiile pe care ni le-au oferit diferiţi demnitari de la Chişinău la această întrebare au fost diferite".

În opinia primarei de Măteuţi, Angela Ursachi, cu o atare atitudine faţă de fondul rutier, Moldova riscă să rămână şi în continuare ţara cu cele mai rele drumuri. Dumneaei consideră că este nevoie de nişte măsuri radicale pentru a rezolva măcar parţial problema. “Resurse pentru asta sunt. Lichidând raioanele - o piedică solidă în calea dezvoltării economice şi sociale a ţării, ar putea fi economisite şi direcţionate în acest domeniu sute de milioane de lei, care să fie repartizaţi între doi gestionari ai drumurilor: statul şi autorităţile publice locale de nivelul I (comune, oraşe, municipii). Conform actualei formule de distribuire a banilor din Fondul rutier, satul nostru, reieşind din numărul de locuitori, a primit anul acesta pentru întreţinerea drumurilor 239 mii de lei. Dacă şi cei 924 mii de lei destinaţi pentru cei 8,4 km de drum de însemnătate raională, care trece pe teritoriul nostru, ar fi venit în bugetul satului, am fi avut posibilităţi mult mai mari să facem faţă problemelor din domeniu”, a spus A.Ursachi.

Potrivit primarei, este nevoie de realizat urgent reforma administrativ-teritorială, în cadrul căreia de creat nişte comune viabile cu cel puţin 5-6 mii de locuitori şi posibilităţi reale de autofinanţare, care să se subordoneze direct administraţiei centrale, fără niciun fel de intermediari.

Primara comunei Sârcova, Nadejda Cioban a susţinut ideea urgentării reformei administrativ-teritoriale, remarcând că înainte de a proceda la utilizarea banilor din Fondul rutier, administraţia comunei s-a consultat cu cetăţenii în cadrul unor întâlniri pe străzi. “Cu cei aproape 244 mii de lei alocaţi pentru cca 30 de străzi şi drumuri comunale din Sârcova şi Piscăreşti, multe din care se află într-o stare deplorabilă, nu vom putea face cine ştie ce. Mai ales că pe unele ulicioare, năpădite de vegetaţie şi spălate de ploi şi cu căruţa este problematic să te deplasezi. Dar până la urmă am convenit cu sătenii ca suma primită s-o alocăm la reparaţia cosmetică a 5-6 străzi centrale, pe care circulă majoritatea populaţiei.

Şi Valeriu Palii, primarul comunei Solonceni a împărtăşit opiniile colegilor, menţionând că în procesul de întreţinere a drumurilor administraţia publică de la Solonceni va conlucra şi mai departe cu SA “Drumuri-Orhei”, care dispune de specialişti, tehnica şi utilajul respective.

Şi de data aceasta la întrunire nu au participat reprezentanţii administraţiei raionului. Din această cauză mai multe întrebări legate de gestionarea în continuare a celor aproape 89 km de drumuri transmise la balanţa Consiliului Raional Rezina au rămas fără răspunsuri. Cuvântul rămâne deschis permanent pentru informaţiile respective.

Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la Bucureşti. Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine autorului şi nu neapărat reflectă poziţia Ambasadei.

Ion Perciun

Cu un clic în partea de sus dreapta a acestei pagini intră pe pagina de facebook a CUVÂNTUL-ui şi spune-ţi opinia, pune întrebări, dialoghează, distribuie să vadă şi prietenii tăi.