Camerele de supraveghere au adus pierderi de peste 250 mln de lei

  • 13 Aprilie 2017, 08:59
  • Vizualizări: 520
Camerele de supraveghere au adus pierderi de peste 250 mln de lei

Camerele de supraveghere a traficului rutier instalate acum câțiva ani în 41 de intersecții din Chișinău și 21 de intersecții și porțiuni de drum din 13 raioane, inclusiv raionul Orhei, nu au dat rezultatul așteptat, dimpotrivă, au adus pierderi statului în sumă de peste 250 de milioane de lei. La această concluzie a ajuns Curtea de Conturi după efectuarea auditului public al  proiectului ”Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier”.

După cum relatează www.ccrm.md, prin implementarea Sistemelor video de monitorizare a traficului, s-a urmărit creșterea securității traficului rutier și diminuarea morbidității și mortalității cauzate de accidentele rutiere. În realitate, auditorii au constatat că această intenție a fost compromisă de interesele unor persoane cu funcții de demnitate publică, funcționari publici din autorități centrale și locale. ”Ideea benefică a fost transformată de către  un grup de operatori interdependenți într-o sursă de obținere a beneficiilor economice de pe urma aplicării amenzilor de către organele MAI pentru încălcările în traficul rutier. Astfel, printr-o schemă bine gândită, gestionată de companii interdependente, cu fondatori, administratori, angajați și adrese comune, a fost monopolizat acest domeniu. În acest sens, bugetul de stat a fost prejudiciat direct cu 23,2 mil. lei. Pe parcursul anilor 2014-2015, în bugetul de stat, conform datelor Trezoreriei, prin intermediul sistemelor de monitorizare a traficului au fost acumulate mijloace financiare în sumă de 96,6 mil. lei.

MAI și 13 APL de nivelul doi, au transmis prerogativa statului de monitorizare a traficului rutier prin intermediul sistemelor de supraveghere a traficului rutier fixe și mobile unor operatori economici privați. Mijloacele financiare, încasate de la cetățeni în bugetele locale pentru încălcările în trafic, erau transferate în proporție de 50% operatorilor economici admiși nelegal în procesul de monitorizare a traficului rutier.

Auditorii precizează, că ”APL și operatorii economici investiți cu dreptul de monitorizare a traficului rutier nu au fost desemnați de autoritatea centrală de metrologie cu dreptul de a efectua măsurări oficiale (ale vitezei). Urmare a activităților neregulamentare desfășurate de către aceștia, toate procesele verbale de constatare a contravenției, întocmite și înregistrate în sistem în baza informației parvenite de la unitățile de supraveghere instalate în raioanele RM, pot fi declarate nule. APL, în lipsa unor costuri estimative ale investiției și fără a avea o argumentare economică din partea operatorilor economici, s-au angajat să achite pentru serviciile prestate de la 4 până la 500 mil. lei”.

În acelaș timp, operatorii economici, investind în sistemele de monitorizare a traficului 4 mil. lei, au obținut venituri de 23,2 mil.lei sau de 6 ori mai mult. Și asta în situația când operatorii economici, care au prestat serviciile de monitorizare, nu dispuneau de autorizare pentru activități în domeniul informaticii și telecomunicațiilor, afirmă auditorii.

Mai mult, operatorii economici nu și-au onorat obligațiile asumate: din 8 locații contractate într-un raion, au instalat echipament doar într-o singură locație, nefiind micșorată mărimea remunerației; deși, conform cerințelor, sistemele urmau să fixeze viteza de deplasare, operatorul economic în Bălți a instalat sisteme care nu au capacități de măsurare a vitezei. Mai apoi echipamentele instalate au fost demontate și înlocuite cu altele neautorizat.

Auditorii au mai constatat și alte ilegalități.

Astfel, toate documentele aferente licitației au fost pregătite de către operatorii economici câștigători.

 În pofida faptului că APL au achiziționat servicii de monitorizare a traficului rutier prin intermediul sistemelor mobile pe teritoriul raionului, acestea au fost transmise către STI al MAI pentru monitorizarea traficului rutier în Chișinău. Astfel, operatorii economici au beneficiat de venituri pentru servicii neprestate de facto cu sistemele mobile, în sumă de 5,7 mil. lei.

Mijloacele acumulate din aplicarea amenzilor în traficul rutier se transferau în proporție de 50 % operatorilor economici. Autoritățile publice, implicate la determinarea și efectuarea transferurilor către operatorul economic, nu au efectuat confruntarea încasărilor cu încălcările stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier amplasate în unitatea administrativ-teritorială respectivă, ceea ce a condiționat transferuri supradimensionate către operatorii economici. După confruntarea încasărilor și transferurilor s-a constatat că unele încasări nu corespund nici unui proces verbal întocmit în baza sistemelor de supraveghere video a traficului rutier. Astfel, din suma de 50,2 mil. lei încasaţi în perioada 2014-2015 în bugetele UAT, doar 32,2 mil. lei constituie amenzile aferente încălcărilor stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier în raioanele respective. Deci, operatorilor economici, conform prevederilor contractuale, urmau a fi achitate plăți în sumă de doar 15,8 mil. lei, dar s-au achitat 23,2 mil. lei, sau cu 7,4 mil. lei mai mult. Administratorul serverului, pe care este găzduit „Controlul Traficului", a intervenit și a efectuat schimbări la nivel de bază de date, înlocuind contul trezorerial al amenzilor care nu fac obiectul surselor atribuite cap.123/25, direcționându-le la capitolul 123/25.

Auditorii afirmă că ”aplicabilitatea Sistemelor până la etapa actuală este compromisă, dat fiind faptul că procedura contravențională aplicată de MAI la constatarea contravenției prin intermediul unităților de supraveghere a traficului rutier este ilegală, procesele-verbale întocmite nu corespund rigorilor Codului Contravențional, astfel pot fi declarate nule”.

Auditorii mai menționează că ”Procesul de aplicare a amenzilor contravenționale a eșuat din cauză că MAI nu a citat regulamentar contravenienții. În unele cazuri MAI, încălcând procedura legală, a încheiat procese-verbale ulterior sancționării. Reieșind din faptul că toate procesele-verbale întocmite prin intermediul Sistemelor cad sub incidența achitării acestora în proporție de 50%, duce la tratament ine-gal față de contravenienții care au săvârșit alte tipuri de contravenții. Această activitate are  impact asupra bugetului de stat  și  asupra drepturilor cetățenilor.

În perioada 2014-2015, din 660,8 mii cazuri de încălcare a regulilor circulației rutiere, doar pentru 315,1 mii cazuri au fost întocmite procese-verbale;

- 27 928 de proceduri contravenționale înregistrate au fost șterse din sistem de către angajații MAI, în scopul evitării răspunderii contravenționale;

- angajații INP, prin  intervenția intenționată în sistemul informațional, transferau puncte de penalizare de la contravenienții care acumulează mai mult de 15 puncte pe terțe persoane. S-au stabilit cazuri când o persoană,  fără a deține permis de conducere, are acumulate mai mult de 100 de puncte de penalizare.

- tot în perioada 2014-2015, agenții constatatori, prin emiterea încheierilor, au încetat, fără a avea temei legal, 14839 de proceduri contravenționale privind încălcările stabilite în traficul rutier pentru care ar fi fost posibilă aplicarea unor amenzi în cuantum de la 4,8 mil. lei până la 6,8 mil. lei;

- au fost stabilite cazuri de utilizare a numerelor de înmatriculare care nu figurează nici în baza de date a CRIS "Registru", nici nu sunt înregistrate ca numere operative în RM;

- pentru unele și aceleași persoane sau persoane notorii se efectuau modificări în sistem în scopul evitării răspunderii contravenționale;

- în cadrul sistemului, la unele numere de înmatriculare se adăuga un element în plus în scopul neidentificării autovehiculului în cauză, respectiv a conducătorului auto;

- angajații STI al MAI, fără a avea statut de agenți constatatori, au intentat, documentat și aplicat sancțiuni pentru contravențiile din domeniul circulației rutiere (în perioada ianuarie 2014- noiembrie 2016).

Un șir de nereguli și abateri s-au constatat și la edificarea sistemelor de monitorizare video în 41 de intersecții din mun. Chișinău, care au dus la utilizarea ineficientă, pe alocuri frauduloasă, a mijloacelor financiare în sumă de 81,6 mil. lei, alocate de la bugetul de stat și din cadrul unui grant acordat de Republica Populară Chineză. În acest sens, sunt elocvente serviciile de instalare a unui pilon meta-lic în sumă de 1130,0 euro, pe când, în cadrul proiectelor de reconstrucție a drumurilor în mun. Chișinău, primăria a achitat pentru instalarea unui pilon 10 000 lei, sau de 2,2 ori mai puțin.

Iresponsabilitatea factorilor de decizie din cadrul MAI, STI al MAI, INP și interesul material meschin al acestora au condus la fraudarea în proporții deosebit de mari a banilor publici, a  accesării ilicite a datelor cu caracter personal și a accesării ilegale a informației din Registrele de stat. Pe materialele raportului în cauză 5 subiecte au fost remise organelor de drept, pe marginea cărora două persoane au fost reținute.