CONACELE MOLDOVEI — UITATE ÎN PARAGINĂ

  • 4 Noiembrie 2015, 18:01
  • Vizualizări: 642
CONACELE MOLDOVEI — UITATE ÎN PARAGINĂ

În câteva luni care au mai rămas până la sfârșitul acestui an, expiră Strategia de dezvoltare durabilă a turismului www.turism.gov.md/files/8140_Strategia_dezvoltarii_turismului.doc adoptată încă în 2003 și care urma să fie implementată până în 2015. Scopul acestei strategii era ”crearea unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern şi internaţional în Republica Moldova într-un mod integrat, echilibrat şi durabil, astfel încât să aducă beneficii culturale şi socioeconomice considerabile ţării şi comunităţilor ei”. Strategia prevedea între altele și renovarea celor 17 conace boierești cu parc din țară, construirea drumurilor de acces spre ele etc. Cum arată conacele boierești după 12 ani de realizare a strategiei?

Unul dintre cele 17 conace cu parcuri la care se referea Strategia este și Conacul Leonarzilor din satul Cubolta, raionul Sângerei. Construcția Conacului a început în anul 1833, al doilea an după venirea la Cubolta a lui Ștefan Leonard, boier cunoscut și ca un mare filantrop. Edificarea conacului, plantarea parcului și ridicarea unui gard de piatră în jurul lui, a durat zeci de ani, lucrările fiind finisate de fiul acestuia, Pavel Leonard, scriitor și filosof.

 
Conacul din Cubolta era pe vremuri unul dintre cele mai frumoase din regiune, unde veneau să se odihnească boieri și moșieri din Imperiul Țarist, dar și din întreaga Europă. Acum doar o ușă veche, bătută în scânduri, reprezintă locul pe unde cândva și-au făcut intrarea spre balurile organizate în conac, zeci de domnițe în rochii de epocă cu însoțitorii lor.
 

E tot ce a mai rămas din renumitul havuz și Dafna din marmură albă, cartea de vizită a conacului Donici.

În total conacul avea 24 de sobe, fiecare încălzind câte 2–3 camere, cea mai mare fiind sala de dans. Candelabrele, mânerele la uși și la geamuri erau din aur și argint, iar podeaua din marmură. Intrarea centrală era străjuită de un havuz cu un diametru de 25 de metri, cu o Dafnă sculptată în marmură albă. De jur împrejurul conacului, de-a lungul aleilor, erau amplasate 27 de busturi din marmură albă, care înfățișau filosofi și poeți ai Greciei Antice, și care au fost aduse tocmai de la Atena. La 500 de metri era o fântână rotundă, din piatră, de unde era pompată apa spre conac dar și spre primul spital din sat, construit tot de boierii Lonard, după cum spune profesorul Petru Tarhon, autorul unui volum despre conacele Basarabiei de altădată. Din toate acestea nu a mai rămas aproape nimic.

”A fost cel mai frumos parc din Moldova, dintre cele 50 de parcuri fondate de boierii locali, autohtoni, și străini. Totul însă a fost distrus. A rămas ceea ce vedem astăzi”, ne-a mărturisit profesorul Petru Tarhon, autorul cărții ”Parcurile vechi boierești din Republica Moldova”.

După 1944, conacul din Cubolta a fost transformat în spital militar pentru aviatorii sovietici răniți pe front, după care aici a fost deschis un sanatoriu pentru copii. Cele mai mari distrugeri au avut loc însă după destrămarea Uniunii Sovietice, când s-a furat și ceea ce mai rămăsese din vechiul conac.

Fondurile necesare pentru renovarea clădirii sunt estimate la zeci de milioane de lei, și singura speranță este finanțarea externă, susține primarul satului Cubolta, Alexandru Sârbu.

”Reprezentanții ministerului Culturii și Agenției Turismului vin cu recomandări de a repara și a menține acest patrimoniu. La nivel local însă, fără implicarea unor proiecte extra-bugetare, nu văd o soluție. Sperăm la o finanțare externă. Bugetul local este foarte sărac. Acum ne confruntăm cu problema spațiului locativ pentru 22 de copiii pentru care nu mai avem spațiu în grădiniță, nu avem finanțe pentru a construi o anexă. Nemaivorbind de milioane de lei necesare pentru reconstrucția conacului”.

Leonarzilor li se datorează nu doar construcția acestui conac, ci și construcția bisericii, a spitalului, și școlii din localitate.

Biserica Sfânta Elizaveta, construită de către moşierul Ştefan Leonard în memoria fiicei sale decedate la 15 ani.

II. Muzeul ”Alexandru Donici”, Donici

O altfel de soartă a avut-o conacul familiei Donici, din satul care poartă numele cunoscutului fabulist. Anual, mii de turişti din Republica Moldova, dar și din străinătate vizitează casa în care a locuit marele clasic al literaturii române.

 
Muzeul ”Alexandru Donici”, unul dintre puținele conace restaurate din Republica Moldova și fântâna cu cumpănă, lângă care acesta își scria fabulele, păstrată ca prin minune până astăzi în curtea conacului.

Deși nu a mai rămas nimic din vechiul mobilier, cele patru odăi ale conacului au fost amenajate în stilul secolului al 19-lea, cu mobilier donat de Muzeul Naţional de Istorie din Chișinău. Singurul obiect care s-a păstrat și a aparținut familiei Donici este un ceas, ne-a explicat directorul muzeului ”Alexandru Donici”, Svetlana Semina.

Svetlana Semina: ”A sporit fluxul vizitatorilor, mai ales după ce anul acesta s-a reparat drumul, a fost renovat și muzeul. Vin foarte mulți străini. Le plac aceste locuri. În 2014 am avut aproximativ 14 mii de vizitatori, anul acesta cred că vom ajunge la 20 de mii. Vin copiii de la școli, foarte mulți ambasadori, străinii care vin să viziteze Republica Moldova, trec și pe la noi.”

Pe timpul sovietic casa familiei Donici a fost transformată școală, fiind păstrată și îngrijită, iar ca muzeu s-a deschis după ce a fost renovată în 1976. Mai păstrează însă și acum unele amprente sovietice, cum ar fi detaliul de pe placa comemorativă. Direcția muzeului ne-a declarat că a făcut deja demersuri pentru a modifica ”greșeala” sovietică, iar ”clasicul literaturii moldovenești”, ce apare pe placă să fie schimbat în ”clasicul literaturii române”.

Muzeul din satul Donici este însă unul dintre puținele conace păstrate și îngrijite de-a lungul anilor.

În ceea ce privește conacele renovate în ultimii nouă ani ani, de când a fost înființată Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, poate fi adus un singur exemplu — cel al casei familiei Lazo din satul Piatra.

Autoritățile au reușit, totodată, să lanseze procesul de renovare și a altor câtorva dintre vechile case boierești — conacul Manuc Bei de la Hâncești, conacul Pommer din Țaul și conacul Bogdasarov, la fel din Piatra, spune directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță. Celelalte își așteaptă rândul și vor putea fi renovate doar atunci când vor exista fondurile necesare la buget. Ion Ștefăniță.

Ion Ștefăniță: ”Încă 70% din conacele boierești din Republica Moldova necesită a fi restaurate”.

Până în 1944, în Basarabia existau aproximativ 300 de conace. Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova mai sunt astăzi peste 80 de case boierești, iar aproximativ 80 la sută din ele sunt în paragină.

Text: Ina Guțu

Foto/video: Aurel Obreja

Editare/IT: Victor Pogor

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews