Bolile cronice ale medicinei de familie

  • 20 Septembrie 2017, 17:47
  • Vizualizări: 583
Bolile cronice ale  medicinei de familie

Asistentele medicale de la CMF Prohibeni Lilia Codrean si Oxana Popa

Deşi medicina de familie este considerată cea mai veche specialitate medicală, practicată încă din antichitate, în R. Moldova, în formula actuală, a început să fie implementată acum două decenii. Misiunea asistenţei medicale primare este de a asigura asistenţa de prim contact, asistenţa urgenţelor medicale, selectarea cazurilor pe care medicul de familie le poate îngriji singur sau care trebuie direcționate către specialişti de profil ori spitale, supravegherea stării de sănătate a populaţiei, efectuarea prevenţiei bolilor.

Printr-un ordin din 30 decembrie 2016, Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină recomandă ca un medic de familie să deservească, contra unui salariu de funcţie, nu mai mult de 1500 de locuitori. Analizând starea de lucruri în acest domeniu în câteva localităţi din raionul Orhei, am constatat alte realităţi…

 

Un doctor deserveşte şapte sate

Oficiul Medicilor de Familie din Pohrebeni, Orhei, unde activează un medic (cu jumătate de normă) şi 4 asistente medicale, deserveşte 3600 de oameni domiciliaţi în cele două sate ale comunei.

Același medic mai are grijă de populaţia din alte 5 localităţi, care fac parte din comunele Bieşti şi Chiperceni.

Autoritățile medicale de la Orhei apreciază activitatea OMF Pohrebeni ca fiind una din cele mai rezultative. De exemplu, dacă acum cinci ani sporul demografic aici era negativ (în 2006 la 32 decese reveneau 17 nașteri), în ultimii 9 ani aceşti doi indici practic s-au egalat: câte 22 nașteri la 23 decese (în 2015 și în 2016).

Lilia Codrean, asistentă medicală de familie, explică schimbarea prin faptul că sătenii au început să manifeste mai multă grijă față de propria sănătate: fumează mai puțin și consumă mai puțin alcool, iar în caz de suferință se adresează operativ la medic. Maladiile de care suferă sătenii sunt caracte-ristice timpului. Pe primul loc sunt cele cardiovasculare, urmate de bolile tractului digestiv. De la o vreme a început să atace cancerul.

Oficiul se află în fosta clădire a Casei de deservire socială, reparată acum câţiva ani cu suportul bugetului local şi al Agenției Germane pentru Dezvoltare (GIZ). Instituţia dispune de echipament medical modern, inclusiv pentru servicii de fizioterapie, are propriul laborator biochimic.

Doctorul Gheorghe Băcescu de trei ani este pensionar, dar continuă să vină la Pohrebeni o dată în săptămână pentru a primi pacienții. De regulă, spune el, la primire se adună multă lume - până la 30 de persoane. Dar uneori se întâmplă ca medicul să nu poată veni la Pohrebeni, pentru că are de primit pacienți şi în comunele Chiperceni, Biești.

În opinia doctorului Băcescu, divizarea medicinei în primară (de familie) şi spitalicească oferă anumite avantaje. Deservind populaţia din acelaşi teritoriu ani la rând, medicul cunoaște mai bine problemele şi necesităţile pacienţilor, poate să monitorizeze evoliția bolilor și, în caz de necesitate, să intervină operativ. “Este foarte bine că noi avem pe loc un laborator biochimic care ne permite diagnosticarea bolilor, fără a purta oamenii pe drumuri”, a spus Băcescu.

La rândul ei, asistenta Lilia Codrean susţine că cea mai complicată problemă a medicinei de la sate este deficitul de specialişti. ”În fiecare OFM ar trebui să activeze un medic de familie, dar, din câte ştiu, în zona noastră ultima dată au venit medici tineri undeva acum 20 de ani şi nu s-au reţinut mult la noi, motivând lipsa condiţiilor normale de trai şi salariul mic”, spune Lilia Codrean.

Ion Soltan, lider agricol şi consilier local de Pohrebeni spune că autorităţile locale au făcut nenumărate demersuri către instituţiile centrale, dar fără niciun rezultat:

”Nu-i normal ca unui specialist care a studiat șapte şi mai mulţi ani, care stă la straja sănătăţii populaţiei, statul să-i plătească o leafă mai mică decât salariul mediu pe ţară. Ca pacientul să se simtă în siguranţă, doctorul trebuie să câștige şi să trăiască bine. Suntem recunoscători medicilor care, în loc să-şi caute de sănătate şi bătrâneţe, nu ne părăsesc și continuă să deservească lumea, dar înțelegem că nici ei nu pot face față acestor suprasarcini la nesfârșit. Specialistul trebuie să aibă condiții normale de lucru şi de trai, să aibă timp pentru autoinstruire, dezvoltare profesională. Şi statul ar trebui să ţină cont de aceste cerinţe, mai ales că pregătirea unui medic necesită mult timp şi cheltuieli mari”, este de părere dl Soltan.

 

Satisfacții și nemulțumiri

Pacienţii de la Pohrebeni, localitate situată la 44 km de centrul raional Orhei, spun că sunt satisfăcuți de activitatea Oficiului local al medicilor de familie. În primul rând, pentru că se pot trata în baza poliței de asigurare şi personalul medical este mai înţelegător cu sătenii. La un specialist de la Orhei, spun ei, trebuie să te programezi din timp. Uneori te poate ajunge rândul şi peste o lună, pe când durerile te scot din minţi. Adevărat, specialistul te poate primi şi fără progra-mare prealabilă, îmi spunea un bărbat cu care am discutat la OMF Pohrebeni, dar trebuie să achiţi la casă 91 de lei. Cea mai potrivită variantă e să mergi la Orhei cu îndreptare de la medicul de familie. Aşa ai şanse că scoţi mai puţini bani din buzunar. Oxana Popa, asistentă medicală în Secția fizioterapie la OMF Pohrebeni spune că dacă pacientul respectă întocmai aceste reguli, poate fi internat şi în spital pentru tratament.

La Pohrebeni, am auzit diverse păreri vis-a-vis de deservirea medicală primară şi cea spitalicească:

”Ar fi bine dacă medicul ar primi în sat pacienţii cel puțin de două ori pe săptămână, pentru că se adună prea multă lume, se întâmplă să așteptăm uneori ore în şir”, se plângea Maria Ciobanu, care suferă de diabet zaharat. Ea ne-a spus că, deși a fost programată să se trateze în spital, doctorul de la Orhei i-a spus că nu găseşte rezultatele analizelor făcute la Pohrebeni şi a fost nevoită să le repete la Orhei, achitând 80 de lei. Iar pentru tratament i-a prescris medicamente de 1100 lei. Pensia ei, însă, abia de ajunge la 1200 de lei. ”Numai insulina o primesc gratuit. Restul medicamentelor sunt cu plată. Pentru două cutii cu pastile trebuie să dau jumătate de pensie. Dar mai trebuie şi să mănânc ceva, să achit plățile pentru servicii. Telefonul mi l-au deconectat pentru că nu am avut cu ce-l plăti”, se plângea Maria Ciobanu.

Părintele Victor Ciobanu, parohul bisericii din Pohrebeni s-a arătat mulțumit de faptul că lucrătorii medicali, împreună cu pedagogii din sat, pun accent pe modul sănătos de viață, pe profilaxia bolilor: ”Nu am avut probleme de sănătate cu cei doi copii ai mei cât s-au aflat în sat. Şi asta datorită atitudinii creştineşti a pedagogilor şi lucrătorilor medicali faţă de generaţia tânără”, a menţionat părintele.

 

APL poate influenţa situaţia

 

Unii primari din raionul Orhei au dat dovadă de temeritate când a venit vorba de formarea unor structuri ale medicinii primare. La Ciocâlteni, comună cu peste 3000 de locuitori, unde cândva a fost spital de sector, mulţi ani nu era nici o instituţie medicală şi sătenii trebuiau să plece tocmai la Brăviceni. Ion Ionașcu, actualul primar de Ciocâlteni, a făcut multe drumuri la Ministerul Sănătății, dar a reuşit să obţină redeschiderea în sat a Centrului de Sănătate: ”Cândva, la spitalul nostru de sector se tratau locuitorii din multe sate din împrejurimi. După închiderea instituţiei, clădirea se distrugea, medicii au plecat care şi unde, iar lumea trebuia să parcurgă 8 km până la Centrul de Sănătate din Brăviceni. Predecesorul meu a pierdut alegerile anume pentru că nu a reuşit să soluţioneze această problemă. Acum patru ani, Centrul de Sănătate a fost redeschis. Astăzi aici lucrează trei medici, cinci asistente medicale, un cabinet privat de stomatologie. De atunci, s-a îmbunătăţit și situaţia demografică”, spune primarul.

Vasile Cojocaru, primarul de Zahoreni, sat cu o populație de peste 1300 de locuitori, menţiona că la un moment dat s-au pomenit fără medic de familie. Analizând diferite variante, s-a adresat după ajutor doctorului Constantin Munteanu, directorul Centrului de Sănătate ”Munteanu” din Orhei:”Zahoreni este unul din cele mai îndepărtate sate de centrul raional şi nu erau doritori să ne deservească pentru jumătate de salariu. Dl Munteanu a acceptat. Astfel am reușit să soluționăm o problemă care ne dădea mari bătăi de cap ”, spune primarul.

”Adunarea cetăţenilor a acceptat ideea primăriei. Primim săptămânal pacienții la OMF din sat. Investigațiile medicale se fac la centrul nostru din Orhei în baza poliței de asigurare sau cu reducere de preț la serviciile care nu sunt acoperite de poliţă. Apropo, un acord similar de deservire avem și cu primăria Piatra, și cu o parte dintr-un microraion al Orheiului, unde locuiesc 200 de persoane”, ne-a spus Constantin Munteanu.

 

Peste 10 ani, satele ar putea rămâne fără medici

Una din cele mai complicate probleme ale medicinei primare de la noi este împrospătarea cadrelor. La moment, în raionul Orhei activează 51 de medici de familie, necesităţile reale fiind acoperite în proporție de 75 la sută. Vârsta medie a medicilor constituie 57 de ani. Și dacă dr. Băcescu spune că se simte încă în puteri, apoi dr. Andrei Leonte, care a împlinit 70 de ani, și-a dat demisa din funcția de șef al CS Isacova, acceptând o jumătate de normă ca medic de familie la Curchi, iar șeful Centrului de Sănătate de la Ghetlova, Ștefan Dumitriu, la vârsta de 80 de ani a câștigat concursul pentru această funcţie încă pentru patru ani.

”Ce să facem, dacă specialiști mai tineri nu sunt, iar dl doctor Ştefan Dumitriu mai poate lucra?”- întreabă mai mult retoric vicepreşedintele raionului Orhei, Dorin Zghibarță.

Consilierul raional Valeriu Covaș a remarcat pentru CUVÂNTUL că la o şedinţă din anul trecut a Consiliului raional Orhei s-a pus în discuţie chestiunea majorării salariilor medicilor de familie până la 15 mii de lei, ca o măsură de atragere a specialiştilor tineri în raion: ”Propunerea nu a fost susţinută. Am menţionat atunci că este prea mare discrepanţa dintre salariile medicilor de rând şi a şefilor lor, care primesc de 3-4 ori mai mult decât subalternii. Un șef de centru de sănătate ne-a replicat atunci că ei, șefii, în afară de funcţiile de adminis-trare, mai consultă zilnic câte 40-60 de pacienți, ceea ce mie mi se pare ireal. Dacă pentru fiecare pacient dedici cel puţin 10 min, reiese că managerul este ocupat 7-10 ore pe zi cu primirea bolnavilor. Întrebat când se mai ocupă de activitatea managerială pentru care au fixate lefuri de 12-17 mii de lei, şeful nu a răspuns. Atunci Consiliul doar a luat act de Hotărârea Guvernului nr. 837 din 06/07/2016, care vizează ultimele modificări în modul de remunerare a lucrătorilor medicali din medicina primară. Dar eu sunt sigur că viaţa ne va impune să revenim la această problemă, în caz contrar treptat instituţiile medicale rurale vor rămâne fără specialişti”, a concluzionat consilierul Valeriu Covaş.