Bibliotecile se adaptează şi experimentează

  • 12 Noiembrie 2015, 17:23
  • Vizualizări: 1792
Bibliotecile se  adaptează  şi experimentează

De la o vreme auzim că în epoca tehnologiilor informaţionale şi a Internetului presa scrisă ar

putea dispărea, cartea nu mai este solicitată ca altă dată, iar bibliotecile devin nişte instituţii

inutile. Ce cred despre aceasta persoane din domenii diferite: o bibliotecară, un primar, o

profesoară, un fermier?

- Dnă Maria Furdui! În calitatea Dumneavoastră de directoare a Bibliotecii Publice Raionale

“Vasile Alecsandri” din Teleneşti, Vă rugăm să ne spuneţi, care-i situaţia reală la bibliotecile

publice din oraş şi raion cât priveşte fondurile de carte, numărul de cititori, asigurarea cu

ediţii periodice, calculatoare şi conectarea la internet?

- În raionul Teleneşti 47 de biblioteci publice pun la dispoziţia cetăţenilor peste 400 mii de

documente scrise. Eforturile de actualizare a colecţiilor sunt enorme, deoa-rece în buget se

preconizează puţin. În anul trecut fiecare bibliotecă s-a completat în medie cu câte 300 de cărţi, 70

la sută venind din donaţii. Cu toate că se procură doar carte în grafie latină, anume aceasta se

uzează în primul rând în rezultatul suprasolicitării. În acelaşi an 2014 din 9625 de cărţi casate

6860 au fost în limba de stat.

În bibliotecile raionului putem găsi 71 de titluri de ediţii periodice, inclusiv 51 de titluri - la biblioteca

raională. Sunt biblioteci locale care primesc doar 2 ziare sau reviste pentru copii şi nimic pentru

utilizatorul adult.

De serviciile bibliotecilor publice din raion beneficiază 23700 de utilizatori. Cea mai mare parte o

constituie elevii, apoi intelectualii, dar în ultimul timp creşte numărul casnicilor, şomerilor şi a

pensionarilor.

O oportunitate valoroasă de a beneficia de presă şi literatură, dar şi de altă informaţie utilă o

reprezintă dotarea a 26 de biblioteci din raion cu 84 de calculatoare conectate la internet.

- Ce trebuie să facă şi ce întreprind bibliotecile din raionul Teleneşti, ca să rămână în

topul instituţiilor active, solicitate de societate?

- O schimbare valoroasă în activitatea bibliotecilor a adus-o Programul „Novateca”. Informatizarea

bibliotecilor în regim de competiţie, condiţia de a avea în biblioteci cerinţe minime: încălzire, sistem de

electricitate, securizare a adus o modernizare evidentă în 27 de biblioteci (5 din ele urmează să fie

echipate în această toamnă). Utilizatorii deja au acces la 80 de calculatoare conectate la internet, unde

pot lectura cărţi şi ediţii periodice on-line, pe care nu le găsesc în fondurile locale, obţine abilităţi de

dezvoltare personală, comunica gratuit cu rudele şi prietenii de peste hotare, găsi un loc de muncă.

Bibliotecarele sunt pregătite să instruiască utilizatorul care nu cunoaşte calculatorul. Cetăţenii aleg să

vină la bibliotecă şi pentru că aceasta le oferă servicii pe care nicăieri nu le găsesc. De exemplu:

participanţii la proiectul „Plăcinţele intelectuale” (Teleneşti), fac schimb de reţete rămase din bătrâni,

discută despre valoarea lor nutritivă, efectele acestor bucate asupra sănătăţii, promovându-le (inclusiv

tehnologia de preparare a lor) pe reţelele de socializare.

Un alt proiect pe care îl desfăşurăm în prezent este „Ti-nerii promovează comunitatea on-line”, în

cadrul căruia tinerii învaţă să ia interviuri, să creeze poveşti digitale despre comunitate şi să le

promoveze.Biblioteca din Ţânţăreni a iniţiat pro-iectul „Depozitul cu amintiri”, participanţii la care

colectează fotografii, intervievează bătrânii satului, pentru a crea o memorie comunitară.

Cinci biblioteci imple-mentează un proiect privind promovarea modului sănătos de viaţă, în cadrul

căruia cetăţenii interesaţi se adună având alături numaidecât şi un lucrător medical şi discută despre

sănătate, tratamente naturiste, fac schimb de reţete.

La biblioteca din Scorţeni un grup de beneficiare, pe lângă faptul că participă activ la organizarea

diferitor activităţi culturale, confecţionează trăistuţe în care la sărbători pun diferite lucruri utile - dar

numaidecât şi o carte - şi le donează persoanelor care au nevoie de ele. Biblioteca raională, cele din

Ţânţăreni, Pistrueni, Verejeni au anticipat nevoile părinţilor de a şti că copiii lor sunt în siguranţă şi au

organizat în perioada vacanţelor de vară cele mai cognitive şi vesele tabere de odihnă şi agrement.

- Există o opinie că astăzi cel mai potrivit pentru biblioteci este să se transforme în centre

informaţionale, unde în afară de carte, presa periodică (inclusiv cea electronică), omul să

găsească actele emise de autorităţile publice locale şi raionale, legislaţia în vigoare; aici să se

organizeze conferinţe de presă, mese rotunde, briefing-uri şi alte acţiuni cu impact informativ

pentru membrii comunităţii. Dvs. ce credeţi în această ordine de idei?

- Un obiectiv al anului 2015 a fost asigurarea transparenţei decizionale în comunitate. Astfel, în

mai multe biblioteci au fost organizate întâlniri cu primarii, consilierii, cluburi de dezbateri

comunitare, bibliotecile s-au implicat în crearea colecţiilor de decizii, regulamente şi alte documente

locale necesare pentru a facilita accesul populaţiei la informaţiile de interes public. Noi continuăm să

argumentăm necesitatea creării acestor colecţii de resurse informative locale. Credem că şi factorii

de decizie se vor convinge că biblioteca de fapt îi ajută să fie mai transparenţi şi să mobilizeze

comunităţile la realizarea sarcinilor de interes comun. Adaptăm tehnicile şi metodele de muncă ale

bibliotecilor la necesităţile publicului. Acum bibliotecarele prestează servicii atractive pentru public 8

ore pe zi, 5 zile în săptămână. Dar pentru ca această activitate să fie eficientă, este nevoie şi de o

anumită susţinere financiară. Or, salariul acestei categorii de angajaţi continuă să rămână neatractiv.

Vârsta medie a bibliotecarelor din raion este de 45 de ani. Mai avem biblioteci neîncălzite pe timp de

iarnă, acestea ratând şansa de a fi acceptate în Programul „Novateca”. Astăzi cele mai multe

investiţii în noile servicii le fac angajatele bibliotecilor şi eventualii lor parteneri de proiecte. Printre

istoriile de succes ale bibliotecii raionale este şi fondarea unei asociaţii obşteşti, care are misiunea

de a atrage fonduri extrabugetare. Cu eforturile acestei asociaţii doar în anul 2015 au fost

implementate 4 proiecte importante, de care au beneficiat şi bibliotecile săteşti: „Diferite culturi -

aceeasi ţară”(finanţatoare Ambasada SUA în R. Moldova); „Mai informat - mai protejat” (Consiliul

Raional Teleneşti); „Educaţia mediatică pentru bibliotecari”(IREX Europa); „Tinerii promovează on-

line comunitatea” („Novateca”).

- Corpul de angajate ale bibliotecilor din raion este capabil să facă faţă sarcinilor actuale?

- Sufletul unei biblioteci este bibliotecara. Anume ea este cea care promovează cartea, atrage

utilizatorii, convinge donatorii. De bibliotecare depinde mult cât de solicitată şi populară este

biblioteca. Cu susţinerea Programului „Novateca” bibliotecarele noastre acumulează noi

cunoştinţe valoroase în tehnologiile informaţionale, prestarea serviciilor de advocacy, liderism, etc.

La biblioteca raională au fost pregătite 2 formatoare, Elena Slabu şi Natalia Laşcov, care

instruiesc bibliotecarele din raion şi nu numai. Avem multe specialiste cu o experienţă bogată,

inclusiv Aurelia Dobjanschi şi Efimia Laşcov, care pun foarte mult suflet în instruirea colegelor de

la instituţiile din raion, la fel Ana Balan, Iulia Mârzencu, Nadejda Băluţă, Aurica Morari, Elena

Vântu, Tamara Ţigănescu ş.a.

Opinii

Problema noastră e că nu avem pe ce procura

Chiar şi în ţările cu cele mai dezvoltate tehnologii informaţionale presa scrisă, cartea continuă

să rămână printre cele mai populare surse de informaţie. Noi avem alte probleme. Prima ţine de

fondurile de carte în grafie chirilică pe care rar cine o solicită, iar literatură contemporană, în grafia

latină nu prea avem pe ce procura, cărţile acum sunt scumpe, iar în bugete pentru domeniul dat

nu prea avem mijloace. O ieşire din situaţie ne propune Programul „Novateca”, conform căruia

tehnologiile informaţionale moderne și cartea, publicaţiile periodice se îmbină armonios. La noi

Programul „Novateca” urmează să fie implementat în două din cele trei biblioteci din comună. A

venit timpul ca şi bibliotecile sătești să devină adevărate centre de informare a populaţiei, unde

omul să găsească nu numai ziarul ori cartea necesară, dar şi ieşire în internet, posibilitatea de a

obţine operativ orice informaţie de care are nevoie.

literatură

Vasile Sârbu, primarul comunei Căzăneşti

Cartea este net superioară computerului

Sunt convinsă în ce priveşte dominaţia cărţii asupra mijloacelor electronice. În pofida

prognozelor care se fac auzite, copiii noştri citesc, cărțile de calitate se cumpără. Bibliotecile

trebuie să implementeze noi proiecte și concepte de activitate. În acest sens biblioteca publică

raională din Telenești, prin multiplele sale activități continuă să menţină viu interesul populaţiei

faţă de cuvântul tipărit.

Silvia Babără, directoarea

LT ”Lucian Blaga”, Teleneşti

Nu cred să dispară biblioteca

Într-un timp se vorbea că cinematograful va înlocui teatrul. Apoi se afirma că bibliotecile vor

muri din cauza televiziunii. Nu s-a întâmplat. Chiar dacă tehnologiile informaţionale intră vertiginos

în viața noastră (acum cheltuim mai mult pentru cartele de telefon mobil decât pentru pâine!),

cartea va rămâne una din cele mai mari invenții ale omenirii. Altcevă e că bibliotecile trebuie să nu

rămână în urma trenului timpului, dar dimpotrivă, să se străduie să fie în avangardă. Bibliotecarul,

ca și profesorul școlar au fost şi rămân, alături de părinţi, principalii ghizi ai fiecărei generaţii în

lumea cunoașterii.

Gheorghe Costişanu,

A intervievat: Tudor Iaşcenco

fermier, s.Ineşti

Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare

din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews