Bate și ți se va deschide sau Despre drumul public local 165

  • 9 Februarie 2017, 16:01
  • Vizualizări: 278
Bate și ți se va deschide sau Despre drumul public local 165

La întrunirea de lansare a Campaniei de informare și dezbateri ”APL și drumurile locale” câțiva participanți au vorbit despre necesitatea reabilitării prioritare a drumului L-165 (de la traseul național R20 până la satele Lalova și Țâpova), remarcând că de acest drum în mare măsură depinde valorificarea eficientă a potențialului turistic, dar și dezvoltarea economică a zonei respective. Iar unul din participanți a fost de părerea că în această ordine de idei autoritățile, societatea din teritoriu ar trebui să fie mai insistente, mai organizate, pentru că celui care bate, până la urmă i se deschide. Iar peste două săptămâni, dintr-un comunicat al Agenției de Dezvoltare Regională  Centru aflăm: „Din totalul de 52 propuneri de proiecte cu finanțare din Fondul Național de Dezvoltare Regională, care au fost aprobate de membrii guvernului în Documentul Unic de Program pentru anii 2017-2020, în Regiunea Centru vor fi implementate 26 de proiecte de dezvoltare...” În capul listei se află „Conectarea drumului local L165 la drumul național R20 și coridorul regional NR13 M2-R20”. Proiectul urmează să fie implementat de Consiliul Raional Rezina în parteneriat cu primăriile Mincenii de Jos, Horodiște și Lalova. În calitate de asociați ai proiectului sunt desemnați Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și Agenția Turismului.

 

Descrierea proiectului

„Fișa de proiect” emisă de către Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale referitor la obiectivul în cauză, prevede modernizarea drumului local (L165), care face legătura rutieră a satelor Mincenii de Jos, Mincenii de Sus, Horodiște, Slobozia-Horodiște, Țipova, Lalova și sătucul Nistreni cu drumul național R20 (Rezina-Orhei). Proiectul mai prevede că, în paralel cu cei 18 km ai drumului R20 - primăria s. Lalova va fi reparată cu beton-asfalt și calea de acces cu lungimea de 2 km spre s. Țâpova (până la mănăstire), renovarea și consolidarea podurilor de pe acest itinerar, construcția dispozitivelor pentru scurgerea apelor, a trotuarelor și trecerilor pentru pietoni, dispozitivelor de semnalizare și marcaj rutier pe sectoarele respective. Toate lucrările vor costa cca 82 milioane de lei. Aproape 1 mln de lei din această sumă o constituie contribuția participativă a Consiliului Raional Rezina, resurse cheltuite deja pentru elaborarea și verificarea pro-iectului.

După cum au mai remarcat sursele noastre de la ADR Centru, lucrările prevăzute în acest proiect urmează să fie efectuate în 27 de luni, pe parcursul anilor 2017-2019.

 

Beneficii și beneficiari

Potrivit Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Regionale și ADR Centru, realizarea proiectului va duce la majorarea numărului agenților economici în zona respectivă, creșterea numărului turiștilor care vor vizita Rezervația Naturală "Saharna-Țâpova", Mănăstirea rupestră Țâpova - un monument de talie naională, alte monumente de istorie, cultură și ale naturii, obiective economice din zona respectivă.

Aceste lucruri, potrivit autorilor proiectului, vor conduce la apariția mai multor pensiuni, întreprinderi care vor presta servicii comerciale și sociale turiștilor, care vor contribui la sporirea nivelului de trai al populației. 

Nu mai puțin importante vor fi și beneficiile privind reducerea timpului de intervenție pentru salvatori, pompieri, urgența medicală, paza de stat și patrulare, dar și pentru deszăpezirea și combaterea poleiului pe drumurile din localitățile respective.

Beneficiarii finali ai pro-iectului vor fi cei peste 4 mii de locuitori ai satelor Mincenii de Jos, Mincenii de Sus, Horodiște, Slobozia-Horodiște, Lalova și Țipova, vreo 50 de agenți economici care activează în regiunea dată, dar și mai multe mii de turiști și vizitatori ai monumentelor de istorie, cultură și ale naturii din Rezervația naturală "Saharna-Țâpova". 

Opiniile unor beneficiari

Solicitați să-și expună opiniile vizavi de acest proiect, câțiva factori de decizie și cititori ai CUVÂNTUL-ui, trăitori în zona dată, ne-au spus că reparaţia acestui tronson va stimula dezvoltarea economică şi socială a zonei.

Sergiu Hanganu, proprietarul pensiunii agroturistice „Hanul lui Hanganu” s. Lalova: - Sunt la curent că în sfârșit s-a ajuns și la reconstrucţia drumului spre Lalova, cel mai îndepărtat sat de la centrul raional și de la drumul național Rezina-Orhei. Fiind la „margine de lume” localitățile noastre (Lalova, Țâpova și Nistreni) se bucură de liniște străvezie, aer curat, apele bătrânului Nistru care șerpuiește prin intravilanul comunei. De vreo 10 ani pensiunea „Hanul lui Hanganu” prestează servicii hoteliere-turistice, dar posibilitățile noastre sunt exploatate doar în proporție de 20-30% din capacitatea de proiect. Problema principală ține, bineînțeles, de starea dezastruoasă a căilor de acces spre zonă și localitățile noastre.

Dacă drumul va fi mo-dernizat (dar sunt încrezut că așa va fi), localitățile comunei noastre vor avea doar de câștigat. Lalovenii au păstrat cu sfințenie multe tradiții și obiceiuri nealterate. Ar putea deveni tradițional Festivalul „Vetre străbune”, care a fost găzduit de câteva ori de comuna Lalova. La fel, aici s-au desfăşurat mai multe ediţii ale Campionatului Național al Pescuitului Sportiv din Barcă, organizat de Federația Națională a Pescarilor. Și acest campionat ar putea deveni o tradiție pentru Lalova. Avem o mulțime de rezerve în ce privește dezvoltarea turismului rural.

Sus pe malul Nistrului este situată localitatea pitorească cu un nume poetic – Nistreni, sat cu multe case, dar numai... 8 locuitori. Am acolo o gospodărie pe care visez să o transform în pensiune turistică de unde se va plana cu parapanta, vor fi organizate alte activități sportive. Autoritățile noastre locale pledează pentru a atesta Lalova cu titlul „Sat turistic”.

Ludmila Iftodi, ghida Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală, filiala Țâpova-Saharna: Pe parcursul a 10 ani am ghidat multe delegații şi grupuri de vizitatori și turiști din toate colțurile Moldovei, dar și din mai multe țări de peste hotare. În viziunea dânșilor, complexul muzeistic "Mănăstirea rupestră Țâpova" este o capodoperă inegalabilă a culturii noastre naționale, pe care, după spusele lor, noi nu o prețuim și nu o explorăm la justa valoare. Turiștii adesea se plâng de infrastructura zonei, nivelul de deservire. Dar principala nemulțumire ține de starea drumului spre zona noastră. Din această cauză mijloacele de transport pierd mult timp pentru a parcurge acest sector, se deteriorează. Cunosc multe cazuri când anume din aceste motive unele firme turistice refuză să aducă turiștii la obiectivul nostru.

Știrea că proiectul pri-vind reconstrucția drumului Cogâlniceni-Lalova a fost aprobat ne-a bucurat mult. Sunt încrezută că numărul vizitatorilor mănăstirii Țâpova și a obiectivelor tu-ristice din regiunea noastră se va majora considerabil.  Iar odată cu asta, va apărea necesitatea de a amenaja tabere turistice, campinguri, pensiuni turistice, vor apărea prestatori de alte servicii. Poate că de pe acuma autoritățile publice locale ar trebui să discute cu populația, dar și cu Agenția Turismului pentru a contribui la dezvoltarea viitoarelor inițiative și afaceri. 

De fapt, regiunea dată, în aspect turistic prezintă interes nu numai prin obiectivele de istorie, cultură, naturale de pe malul Nistrului. Satul Mincenii de Jos este localitatea în care s-a născut, a trăit mulți ani și a fost înmormântat Alexandru Cotruță, considerat de Ioan Pelivan, un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, politician și publicist, drept cea mai proeminentă figură a Basarabiei din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. După cum notează www.Wikipedia, la 13 octombrie 1869 în Basarabia este formată o instituție nouă de autoadministrare locală – zemstva. La prima adunare a Zemstvei regionale Alexandru Cotruță a fost desemnat membru al Comitetului Executiv. În ianuarie 1874 Alexandru Cotruță este ales președinte al Comitetului Executiv al Zemstvei Județene Orhei, iar în decembrie 1875 – președinte al Comitetului Executiv al Zemstvei Guberniale a Basarabiei. Ulterior Adunarea Zemstvei Guberniale îl alege pe A.Cotruță în această funcție încă de patru ori (până în 1887). După retragerea din postul de președinte al Zemstvei, A.Cotruță continuă să activeze pe tărâm obștesc, dar se ocupă mai mult de gestionarea moșiei sale de la Minceni. Dânsul trece în lumea celor drepți la 7 iulie 1905, fiind înmormântat alături de frați și soția Maria în curtea bisericii din Mincenii de Jos.

Alexandru Cotruță a lăsat urmașilor basarabeni multe spitale de voloste, școli populare, drumuri comunale, alte edificii de menire socială. În această comună a mai trăit, fiind vechilul lui Al. Cotruță, coconul Pavel Gadjelos, grec de origine, dar apărător consecvent al sătenilor basarabeni. Acest Gadjelos a locuit sus la Curtea boierească, în jurul căreia s-a conturat actualul sat Mincenii de Sus.

De-a lungul drumului în cauză sunt situate și satele Horodiște, Slobozia-Horodiște. Potrivit documentelor, primele aşezări umane pe aceste locuri au apărut în mileniile XII–XI î.Hr. iar în jurul a.2000 î.Hr. aici exista o aşezare relativ mare. În secolele VIII-IX pe locul fostei cetăţi a fost fondat un cătun care a exis-tat, probabil, până în anul 1466, când localitatea dată a fost pentru prima dată atestată documentar. Satul Horodiște a fost un sat de răzeși, care totodată asigurau paza hotarului ţării pe Nistru. Creștinii din partea locului au construit și își satisfac necesitățile religioase în una din cele mai monumentale biserici din regiune, cu hramul ”Înălțarea Domnului”. Acest veritabil monument de arhitectură are un specific al său. În naosul bisericii sunt construite balcoane interioare, o unică soluție prin părțile rezinene și poate nu numai.

La fel, merită vizitate și admirate locurile deosebit de pitorești, cu multiplele izvoare cu apă cristalină, pârâiașele cu cascade nespus de încântătoare din împrejurimile acestor localități.   

 

Planificări:  reparații curente și întrețineri

   La fel în acest an, conform „Programului de reparație și întreținere a drumurilor publice locale pe anul 2017 pe raionul Rezina”, aprobat prin Decizia CR Rezina nr. 7/1 din 08.12.2016 se prevăd: 1) Lucrări de reparație la drumul public local L174 – Șoldănești-Alcedar-Ciorna, un segment de drum cu lungimea de 820 m prin  localitatea Boșernița, costul lucrărilor – 1200,0 mii lei;  2) Lucrări de reparație la drumul public local L161 – Rezina-Saharna Nouă-Cinișeuți-Gordinești, betonarea cu ciment-beton a segmentului de drum cu lungimea de 525 m dintre satele Saharna și Saharna Nouă, costul lucrărilor - 753,0 mii lei; 3) Lucrări de reparație a străzii Șciusev din or. Rezina – 1600 m2 de îmbrăcăminte de beton asfaltic, costul lucrărilor - 807,0 mii lei; 4) Întreținerea drumurilor publice locale -120,0 mii lei și 5) Întreținerea  drumurilor publice locale pe timp de iarnă – 120,0 mii lei.

 La moment Consiliul Raional Rezina deja a demarat concursul de selectare a executanților lucrărilor de  reparație a drumurilor.

 

Ion Perciun