Agricultura modernă presupune tehnologii şi echipamente noi

  • 4 Iulie 2013, 18:09
  • Vizualizări: 3309
Agricultura modernă presupune tehnologii şi echipamente noi

None

Schimbările climatice se fac tot mai simţite, mai ales în agricultură. Deci, trebuie să învăţăm a le gestiona. La 12 august 2010 Guvernul R.Moldova a semnat cu Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare acordul de finanţare a Proiectului de Management al Dezastrelor şi Riscurilor Climaterice în Moldova. Partener al Proiectului în cauză este şi Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA). Filiala ACSA Rezina a organizat recent, în cadrul procesului de implementare a acestui proiect, două seminare în satele Echimăuţi şi Trifeşti cu genericul „Tehnologii de lucrare conservativă a solului”.

 

Seceta nu poate fi nici combătută, nici evitată

„Raionul Rezina este amplasat într-o zonă afectată de secetă odată la 4 ani şi mai des. Seceta din 2007 şi cea din anul trecut au cauzat reducerea roadelor multor culturi agricole cu până la 75 la sută. Seceta nu poate fi nici combătută, nici evitată. Dacă nu vom întreprinde măsuri de preîntâmpinare a efectelor negative ale secetei, agricultura noastră riscă să suporte în continuare mari pierderi. Mai mult, de la un timp protecţia solului la noi pe an ce trece devine tot mai anevoioasă, iar instabilitatea timpului creşte riscul calamităţilor naturale”, cu acest mesaj a început Tudor Gore, directorul filialei ACSA Rezina, partea teoretică a seminarului, care s-a desfăşurat la oficiul instituţiei.

În continuare, utilizând calculatorul şi proiectorul, dumnealui a trecut în revistă tehnologiile moderne de lucrare conservativă a solului cu utilizarea de tehnici şi echipamente cu consum redus de agenţi energetici, reducerea gradului de acţiune mecanică asupra solului şi păstrarea fertilităţii lui.

 

Metode conservative de lucrare a solului

Participanţii la seminar cu deosebit interes au luat cunoştinţă de noile metode de lucrare a solului, care se deosebesc radical de cele tradiţionale – aratul prin răsturnare a brazdei, boronitul, semănatul, cultivatul etc. Proiectul la care participă ACSA Rezina propune implementarea unor noi metode de lucrare a solului, despre care s-a vorbit pe larg în cadrul seminarelor.

Lucrarea solului pe verticală cu scarificatoare cu ancore pentru afânarea şi mobilizarea solului pe adâncimea de 20-30 de cm, fără întoarcerea brazdei. Ancora înfiptă la adâncimea de 20-30 cm doar afânează solul fără să afecteze structura organică a acestuia.

Semănatul direct în miriştea culturii premergătoare. Se efectuiază fără nici un fel de lucrări anterioare de afânare a solului. Este necesar ca suprafaţa solului să fie acoperită cu resturi vegetale în proporţie de peste 30% (pleavă, paie mărunţite).

Mulcirea culturii şi a solului constă în acoperirea solului cu un strat protector (peliculă plastică, pleavă, paie etc). Se practică în pomicultură, legumicultură, dar şi la creşterea cerealelor.

Aceste metode contribuie la scăderea semnificativă a riscului erozional, creşterea rezervei de umezeală în sol, păstrarea structurii solului şi a sistemului său capilar, dar şi la majorarea stratului de humus.

GŢ „Ceban Petru” din s. Echimăuţi implementează subproiectul „Servicii de adaptare la Schimbările Climatice Adverse”. Din aceste considerente în gospodăria dată s-a desfăşurat partea practică a seminarului. Participanţii au mers la lotul demonstrativ cu suprafaţa de 77 ha semănat cu porumb şi altul de 90 ha semănat cu floarea soarelui, care au fost pregătite după metoda de lucrare a solului pe verticală. Gospodăria dispune de tehnică modernă pentru aplicarea tehnologiilor conservative: scarificatoare cu ancore, semănătoare directă în mirişte, altă tehnică performantă. Plantele de porumb pe acest lan la 26 iunie aveau o înălţime de peste 2 m şi câte 2 ştiuleţi. Câmpul era practic fără buruieni. La fel de bine arăta şi câmpul de floarea soarelui.

Pe alt câmp de 30 ha, în ziua seminarului, liderul Petru Ceban, împreună cu un grup de mecanizatori, semănau porumb în miriştea rămasă după recoltarea orzului de toamnă. Participanţii la seminar au fost încântaţi de modul cum semănătoarea, concomitent cu seminţele, încorpora în sol îngrăşăminte minerale şi erbicide, trecând pe un strat de resturi vegetale, paie şi pleavă. Petru Ceban a precizat că speră să recolteze porumbul proaspăt semănat la grăunţe, deoarece mai sunt încă 3 luni de perioadă caldă, în caz contrar va folosi plantele pentru mulcirea solului.

GŢ „Adrian Gore” este altă gospodărie beneficiară a aceluiaşi subproiect. Aici tema seminarului practic a fost „Adaptarea la schimbările climatice adverse prin construirea de bazine acvatice de colectare a apelor pluviale şi de suprafaţă şi instalarea unui sistem solar fotovoltaic pentru pomparea apei la irigarea culturilor legumicole”.

Lotul demonstrativ are o suprafaţă de 12,5 ha: 3,5 ha legume şi 9 ha cereale. El se află pe malul râuleţului Cogâlnic, care pe de o parte poate servi ca sursă de irigare, iar pe de alta constituie un pericol real de inundare a plantaţiei.

Liderul Adrian Gore, un tânăr de vre-o 20 de ani, a trecut în revistă principalele activităţi ale gospodăriei: producerea în câmp deschis a cepei, morcovului, cartofului, varzei timpurii şi tardive, precum şi a ardeiului gras. Pe câmpul cu cereale creşte porumb, grâu şi năut.

Pentru irigarea culturilor utilizează sisteme prin picurare şi aspersiune. Conform proiectului, gospodăria a proiectat şi construit un bazin acvatic cu o capacitate de circa 400 m3, care colectează surplusul de ape de ploaie şi de suprafaţă, altă sursă fiind şi râuleţul Cogâlnic. Pentru protejarea plantaţiei de inundaţii de-a lungul versantului stâng al râuleţului a fost construit un dig de protecţie.

Pentru pomparea apei din bazin în sistemul de irigare gospodăria a procurat şi instalat un sistem solar fotovoltaic, care produce energie electrică. Sistemul de irigare a fost dotat cu echipamentul necesar.

Adrian Gore s-a arătat optimist, afirmând că gospodăria speră să recolteze circa 40 de tone de legume de calitate înaltă la hectar. Plantaţia cu adevărat arăta foarte bine, curată, cu plante bine dezvoltate.

 

Concluzii

La cele două seminare au participat 12 concultanţi locali ACSA din primăriile raionului Rezina, agenţi economici. Mihail Teut, consultant ACSA din s. Cuizăuca a spus că experienţa de la Trifeşti ar fi foarte binevenită şi pentru agricultorii din alte localităţi situate în albia râuleţului Cogâlnic, altor surse similare de apă. Iar Petru Brădescu, directorul filialei Şoldăneşti ACSA a menţionat că în raionul său se implementează în prezent trei subproiecte în cadrul proiectului nominalizat mai sus, iar experienţa rezinenilor prezintă interes pentru toţi agricultorii din regiunea Orhei.

În imagine: Tudor Gore, directorul filialei ACSA Rezina (la dreapta) le vorbeşte participanţilor la seminar despre avantajele sistemului solar fotovoltaic

 

Ion Perciun, foto de autor