Academicianul Alexandru Ciubotaru a trecut în eternitate

  • 1 Mai 2017, 14:06
  • Vizualizări: 187
Academicianul Alexandru Ciubotaru  a trecut în eternitate

A încetat să bată inima celui care a fost academicianul Alexandru Ciubotaru - fondator al Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Știinţe a Moldovei (AȘM), om de știință recunoscut în țară și peste hotare, ilustru specialist în domeniul embriologiei, cariologiei, citogeneticii și biotehnologiei vegetale, specialist cu merite deosebite în proiectarea și amenajarea spațiilor verzi, parcurilor și grădinilor botanice.

Ne-a părăsit subit în seara zilei de 26 aprilie 2017, în plină forță, cu multe planuri și cu un volum enorm de muncă asupra ciclului de lucrări „Opere alese”.

Alexandru Ciubotaru s-a născut la 20 februarie 1932, în satul Şipca, raionul Şoldăneşti. După absolvirea Colegiului Agricol din Cucuruzeni şi Institutului Agricol din Chişinău, face doctorantura la Institutul de Genetică a Universităţii din Lund, Suedia (1967-1968). La AȘM activează în calitate de col. inferior, col. superior, secretar ştiinţific al Prezidiului AŞM, director al Grădinii Botanice a AŞM (1964-1987; 1996-2006), director, şef al Secţiei de citogenetică şi embriologie a Grădinii Botanice de Stat „Nichita”, Ialta (1988-1995). Din ianuarie 2006 - consultant ştiinţific, colaborator ştiinţific, coordonator al Grădinii Botanice, iar din 2014 - director de Onoare al Grădinii Botanice a AȘM. Alexandru Ciubotaru a obținut titlurile de: doctor în științe biologice (1961), doctor habilitat în științe biologice (1970), profesor universitar (1973), membru-corespondent al AŞM (1976), membru titular al AŞM (1990), totodată academician al mai multor academii din ţară şi de peste hotare.

A. Ciubotaru este recunoscut ca unul din pionierii aplicării microscopiei electronice în cercetările cito-embriologice în ex-URSS; este fondatorul Şcolii de citoembriologie din Moldova, care a efectuat ample cercetări în domeniul cariologiei, citogeneticii, inclusiv mutagenezei, poliploidiei, embriologiei comparate şi evolutive. Acad. A.Ciubotaru a lansat (1969–1972) şi a fundamentat teoria homeostatică a dublei fecundări (1989, 1990, 2004). Este autorul concepţiilor: Organelogeneza (1972); Neoplasmogeneza zigotului (1972); Statutul morfo-funcţional al gametogenezei (1984); Evoluţia şi strategia reproducerii sexuate în lumea vegetală (1993); Tapetogeneza (1994) etc. Rezultat al muncii cu abnegație și dăruire de sine, academicianul Alexandru Ciubotaru a publicat 760 de lucrări științifice (inclusiv 26 de monografii, culegeri, broşuri metodice), este autor al peste 26 de invenții, a creat hibrizi și soiuri, a introdus în cultură peste 40 de specii noi de plante decorative, medicinale, aromatice, condimentare, colectate din flora spontană a diferitor regiuni floristice.

O bogată activitate ştiinţifică şi organizatorică a desfășurat în calitate de director al Grădinii Botanice din Chişinău (1964-1987; 1995-2006) și ca director al Grădinii Botanice „Nichita” din Ialta (1988-1995). Alexandru Ciubotaru a activat mai mult de 65 de ani în cadrul AȘM și a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea științei biologice prin promovarea unor teorii și concepții cu privire la dezvoltarea lumii vegetale, recunoscute la nivel național și mondial.

Performanța sa științifică și dedicația sunt remarcabile și prin pregătirea cadrelor ştiinţifice, fiind conducător științific și consultant la susținerea tezelor de doctor și doctor habilitat (cca 60), organizarea de noi laboratoare de cercetări ştiinţifice, expediţii întru mobilizarea genofondului de plante din diverse regiuni, conferinţe şi simpozioane. A contribuit esenţial la obţinerea de către Grădina Botanică a statutului de instituţie de cercetare ştiinţifică și la fondarea consiliului științific specializat pentru susținerea tezelor de doctor și doctor habilitat.

Pentru activitatea fructuoasă în ştiinţă şi construcţia Grădinii Botanice (Institut) a AȘM, pregătirea cadrelor ştiinţifice a fost distins cu „Ordinul Republicii”, Ordinul „Ștefan cel Mare și Sfânt” acordat de Biserica Ortodoxă din Moldova, Medalia de argint "Carl Linne" (Academia Suedeză); Titlul „Om emerit al Republicii Moldova”, Ordinul „Gloria Muncii”, Diploma "International Academic Rating of popularity and quality Golden Furtune", «Геîргiiâськая медаль” „Честь, Слаâа, Труд” IV ст., Ordinul „Cuv. Paisie Velicicovski” de gr. II, "oрден Русскîй Праâîслаâнîй церкâи препîдîбнîгî Сергия Радîнежскîгî", Diploma de gr. I a Guvernului RM, Medalia „Dimitrie Cantemir”, titlul "Doctor Honoris Causa" al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, România ş.a.

Prin trecerea în neființă a academicianului Alexandru Ciubotaru, comunitatea științifică pierde un cercetător și profesor de excepție, care cu tenacitate, dragoste, înțelepciune și-a desăvârșit cariera științifică, un om cu înalte calități intelectuale și morale. Ne exprimăm respectul pentru personalitatea notorie a academicianului Alexandru Ciubotaru, care și-a consacrat viața dezvoltării cunoașterii științifice în beneficiul societății Republicii Moldova. În aceste momente de mare tristețe, transmitem condoleanțe și compasiune familiei îndurerate și celor care i-au fost apropiați.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Gheorghe Duca, Ion Tighineanu, Aurelian Gulea, Teodor Furdui, Viorel Prisăcari, Ion Guceac, Aurelia Hanganu, Stanislav Groppa, Vasile Micu, Ion Toderaş, Valeriu Rudic, Maria Duca, Boris Găina, Gheorghe Ghidirim, Vladimir Arnautov, Ernest Aruşanov, Isaac Bersuker, Mircea Bologa, Mitrofan Cioban, Leonid Culiuc, Sveatoslav Moscalenco, Vsevolod Moscalenco, Gheorghe Mişcoi, Iurie Reabuhin, Alexei Simaşchevici, Andrei Ursu, Gheorghe Şişcanu, Ion Ababii, Ion Bostan, Eugen Doga, Vladimir Hotineanu, Nicolae Balaur, Ion Dediu, Andrei Palii, Alexandru Dicusar, Constantin Gaindric, Ion  Geru, Victor Lacusta, Tudor Lupaşcu, Nicolae Vulpe, Mariana Șlapac, Aurelian Dănilă, Alexandru Teleuţă, Ion Roşca, Lidia Toderaș, Alina Cutcovschi, Ion Cumanici, Gheorghe Postolachi, Vasile Bucăţel, Maricica Colţun, Nina Ciorchină

 

Îcâţiva ani regiunea Orhei pierdut aproape jumătăte din academicienii-pământeni

L-am cunoscut pe academicianul Alexandru Ciubotaru în procesul pregătirii serialului de interviuri ”30 de întrebări de-acasă”. După ce i-am trimis întrebările, m-a invitat în vizită, ”să concretizăm anumite detalii, să văd ziarul CUVÂNTUL, cum arată primele cărţi”, mi-a explicat. L-am găsit la o masă plină cu manuscrise, cărți. Mi-a spus că vrea să editeze toate lucrările sale, care ar încăpea în vreo 10-11 volume și este extrem de ocupat. Dar după ce a văzut interviurile cu alți protagoniști ai rubricii “30 de întrebări de-acasă”  din primele două volume ale serialului, mi-a cerut să-i dau o săptămână. Vinerea următoare mi-a prezentat manuscrisul cu răspunsurile, solicitând să le citesc și, dacă ceva nu-i înțeles, să clarificăm pe loc. În acea zi am discutat vreo două ore: mi-a vorbit cu nostalgie de copilărie, părinţi, profesorii şi satul natal Şipca, despre ”Sorbona din glie” – Colegiul agricol de la Cucuruzeni și colegii săi de la această instituție, care ulterior au devenit savanți cu renume, cu deosebită mândrie s-a expus despre Grădina Botanică din Chișinău și cea din Ialta, parcurile de la Mănăstirea Curchi și memorialul Șerpeni, accentuând că ar vrea să facă ceva similar și pentru raioanele Șoldănești, Orhei, Rezina, pentru Șipca natală. Am transmis doleanţa academicianului autorităților din aceste teritorii, care au promis să-l contacteze şi să discute.

În februarie 2017, când Alexandru Ciubotaru a împlinit 85 de ani, l-am găsit tot atât de activ, bucuros că a apărut prima carte din operele sale alese și preocupat de o mulțime de planuri. A menționat cu regret, că autoritățile așa și nu l-au mai contactat și încă n-a reușit să facă ceva esenţial pentru zona sa natală, m-a întrebat cum au reacționat pământenii la cartea cu interviul dumnealui și ale altor personalități din teritoriu. M-am străduit să trec vorba la altă temă. Pentru că adevărul, sunt sigur, l-ar fi întristat mult. Autoritățile raionale și locale de la baștina academicianului Alexandru Ciubotaru aşa şi n-au găsit câteva sute de lei să procure, pentru bibliotecile publice și cele școlare, măcar câte o carte cu interviul dumnealui, dar şi altor personalităţi marcante din teritoriu, lucrări care sunt o oglindă a vieţii şi activității dumnealor, un exemplu pentru viitoarele generații.

La mitingul de doliu care a avut loc vinerea trecută la Academia de Ştiinţe a Moldovei toţi cei care au luat cuvântul – personalităţi de referinţă din R.Moldova au vorbit despre academicianul Alexandru Ciubotaru ca despre o somitate cu merite deosebite în ştiinţa moldovenească şi cea mondială, un organizator de excepţie. Iar academicianul Vasile Micu, pământean şi coleg de activitate, a pus accent pe curajul cu care omul şi savantul Alexandru Ciubotaru  totdeauna a apărat adevărul, a contestat făţărnicia, linguşirea, interesele mercantile.

În ultimii ani au trecut în nefiinţă câteva personalităţi eminente din regiunea Orhei: academicienii Dumitru Matcovschi (Vadul Raşcov), Mihail Lupaşcu (Cuizăuca), Simion Toma (Mârzaci), Contantin Turtă (Buciuşca), Valeriu Canţer (Zahorna), Alexandru Ciubotaru (Şipca), actorul Mihai Volontir (Glinjeni) ş.a. Anume datorită acestor oameni localitățile respective rămân încrustate într-un mod deosebit în istoria neamului. Ar fi normal ca şi pământenii lor să găsească modalităţi şi să înveşnicească faptele şi chipurile acestor personalităţi în memoria viitoarelor generaţii.

Tudor Iaşcenco