APL-uri cu restanţe solide la capitolul transparenţă (II)

 În numărul trecut vă informam că Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a publicat Raportul de monitorizare “Guvernare locală deschisă pentru cetăţenii activi şi informaţi”. În baza unor chestionare completate de autorităţile administraţiei publice din 50 de localităţi (urbane şi rurale), dar şi 32 de raioane, autorii Raportului au evaluat activităţile APL conform la 53 de indicatori, în 9 cele mai importante zone (criterii de transparenţă) delegate acestora de legislaţia în vigoare (pe care le puteţi urmări în tabelul de mai jos): accesul la informaţie (I), participarea în procesul decizional (2), achiziţiile publice (3), administrarea proprietăţii publice (4), bugetare (5), resursele umane (6), etica profesională şi conflictul de interese (7), servicii sociale (8), investiţiile, întreprinderile municipale şi participarea în societăţile comerciale (9). Prima parte a Raportului vizează localităţile urbane şi rurale. În partea a doua este evaluat  nivelul de transparenţă al administrațiilor publice locale de nivelul al doilea din Moldova, criteriile de asigurare a accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public.

 

 Autorităţile raionale încă nu pot servi drept exemplu

«În rezultatul analizei s-a constatat că 34,5% din paginile web ale acestor autorităţi nu au compartimente dedicate transparenței decizionale, 44,8% au astfel de compartimente, iar 20,7% din paginile web ce aveau astfel de compartimente, nu erau completate și nu conțineau toate informațiile cerute de legislație», precizează autorii studiului.

Circa 55,2% din paginile web conțin doar parțial informații privind datele de contact și programul de lucru al președintelui, vicepreședinților și aparatului președintelui raionului. Şi mai puţine pagini dau date de contact și progra-mul de lucru al subdiviziunilor consiliului raional și secretarului consiliului raional. Douăzeci și unu de administrații raionale nu indică pe pagina lor oficială lista, adresa și datele de contact ale instituțiilor raionale înființate de unitatea administrativ-teritorială, iar 11 pagini web nu conțin lista, adresa și datele de contact ale serviciilor desconcentrate ce activează în unitatea administrativ-teritorială; 10 autorități publice raionale nu au adus la cunoștința publicului proiectele de decizii/dispoziții şi materialele aferente acestora până la şedința autorității publice. Acest fapt a limitat dreptul și posibilitatea cetățenilor de a cunoaște conținutul proiectelor de acte ce au fost discutate în ședințele autorităților administrației publice raionale”, mai menţionează autorii studiului.

Rezumând cele constatate, IDIS «Viitorul» notează că cele mai bune exemple de respectare a accesului la informație sunt administrațiile publice raionale din Strășeni, care au acumulat la acest criteriu 12 puncte din 16 maxim posibile, Sângerei cu 11,7 puncte și Soroca cu 11 puncte.

      

Nicio autoritate nu a creat consilii consultative

Principiile bunei guvernări presupun neapărat respectarea transparenței în elaborarea și adoptarea actelor normative. Dar, potrivit studiului, «din cele 29 de raioane doar Consiliul Raional Soroca a organizat în 2015 consultări publice pentru toate proiectele de decizii, cu plasarea anunțului privind organizarea consultărilor publice pe pagina web, 12 raioane nu au organizat consultări publice, iar 16 administrații raionale au organizat consultări publice numai pentru unele proiecte de decizii.

Autorii studiului mai constată la acest compartiment că nicio administraţie publică de nivelul doi nu a creat consilii consultative, grupuri de lucru permanente sau ad-hoc care să reprezinte direct comunitatea în procesul decizional.

 

Nu doresc oru nu au despre ce raporta?

Majoritatea autorităților publice raionale nu au elaborat, aprobat și adus la cunoștință regulile interne de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor. 

Numai patru Consilii Raionale au plasat pe web Raportul de transparență pentru anul 2015: Strășeni, Ștefan Vodă, Fălești și Edineț.

 

Au procurat echipamente dar nu le utilizează după destinaţie

Autorităţile din mai multe raioane au cheltuit sume solide pentru dotarea sălilor de ședințe cu echipamente necesare pentru înregistrarea video/audio a ședințelor consiliului raional, altor acţiuni publice şi a le transmite online pentru informarea cetăţenilor. Dar de multe ori aceste echipamente nu se utilizează după destinaţie, administrațiile nu postează pe pagina web înregistrările video/audio respective, sau le publică selectiv. În aspect pozitiv la acest compartiment din regiunea Orhei este nominalizat numai Consiliul Raional  Telenești. 24,1% din Consiliile Raionale publică selectiv deciziile adoptate, iar 31% nu le publică deloc.

 

Dacă ascund informaţia despre achiziţiile publice înseamnă că au motive

«Domeniul achizițiilor publice este foarte vulnerabil diverselor scheme de aranjare și fraudare a contractelor de achiziții publice, realizate prin acte de corupție sau prin conflict de interese din partea autorității contractante», notează autorii studiului, bazându-se pe analiza efectuată, concretizând că doar trei administrații raionale (Cahul, Soroca și Fălești) au adus la cunoștință publică planurile de achiziții publice, numai Consiliul Raional Soroca a făcut publice pe web anunțurile de achiziții publice, și numai trei administrații raionale (Ialoveni, Soroca și Ungheni) au publicat pe web rezultatele achizițiilor publice pentru anul 2015. În ce privește arhivarea rezultatelor achizițiilor publice, raioanele nominalizate, plus Orhei, într-un mod parțial, au pe pagina web arhiva rezultatelor achizițiilor publice din ultimii doi ani. Unele administraţii motivează că  această informaţie ar putea fi găsită în Buletinul Achiziţiilor Publice. Dar acest Buletin se editează exclusiv în format electronic, iar doritorii trebuie să se aboneze la el contra unei sume bănești.

 

Administraţiile din Regiunea Orhei nu prea au cu ce se lăuda

Studiul mai conţine in-formaţii relevante privind transparenţa activităţilor autorităţilor publice raionale în administrarea proprietăţii publice, elaborarea şi executarea bugetelor, selectarea, promo-varea şi dezvoltarea resurselor umane,  respectarea eticii profesionale şi a regimului conflictelor de interese, administrarea unităților de asistență socială de interes raional, dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-vulnerabile, monitorizarea calității serviciilor sociale. Nici la unul din aceste compartimente administraţiile raioanelor Orhei, Rezina, Teleneşti şi Şoldăneşti nu se regăsesc printre lideri. În clasamentul de ansamblu pe toate compartimentele, după cum se vede din tăbliţa ataşată, autorităţile din raionul Orhei au ocupat locul 10, cele din Rezina — locul 12, iar cele din Teleneşti şi Şoldăneşti au împărţit locurile 16-17.

Amintim că drept bază pentru acest studiu au servit datele despre activităţile autorităţilor publice de nivelul doi de până la alegerile din a. 2015.

Tudor Iaşcecno

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns