APL-uri cu restanţe solide la capitolul transparenţă (I)

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale  (IDIS) „Viitorul” a publicat Raportul de monitorizare “Guvernare locală deschisă pentru cetăţenii activi şi informaţi”. În baza unor chestionare completate de autorităţile administraţiei publice din 50 de localităţi (urbane şi rurale), dar şi 32 de raioane, autorii Raportului au evaluat activităţile APL conform la 53 de indicatori, în 9 cele mai importante zone (criterii de transparenţă) delegate acestora de legislaţia în vigoare: accesul la informaţie, participarea în procesul decizional, achiziţiile publice, administrarea proprietăţii publice, bugetare, resursele umane, etica profesională şi conflictul de interese, servicii sociale, investiţiile, întreprinderile municipale şi participarea în societăţile comerciale. Prima parte a Raportului vizează localităţile urbane şi rurale. Din regiunea Orhei aici intră trei localităţi: oraşele Orhei, Rezina şi satul Peresecina. În partea a doua este analizată starea de lucruri din raioanele R.Moldova.

Analizele colaboratorilor IDIS „Viitorul” şi concluziile la care aceştea au ajuns ni se par destul de sugestive.

Orhei

Situaţia în fiecare din cele 9 zone de monitorizare a fost apreciată cu un număr anumit de puncte, scorul maximal privind adminis-trarea unei localităţi, în toate domeniile, cifrându-se la 100 de puncte. Cel mai mare număr de puncte, 54, l-a acumulat or. Cimişlia. Autorităţile din Orhei, cu 41,5 puncte, au ocupat locul 8 în clasamentul celor 50 de localităţi monitorizate. În diferite domenii autorii raportului au apreciat situaţia în mod diferit. Dacă la capitolul „accesul la informaţie” activitatea administraţiei oraşului Orhei a fost apreciată cu 12,5 puncte din 16 posibile, la „administrarea proprietăţii publice” – cu 5,5 din 7, la „resurse umane” – cu 3 din 5 puncte, apoi la „transparenţa în achiziţiile publice” – cu 0 puncte. Pornind de la faptul că domeniul achiziţiilor publice este bântuit de diverse scheme de aranjare şi fraudare a contractelor de achiziţii, fel de fel de acte de corupţie şi conflicte de interese, o atare situaţie mărturiseşte că la acest indicator, activitatea  din 2015 a autorităţilor din Orhei a fost marcată de probleme serioase. Dacă administraţia oraşului a  secretizat complet informaţia despre achiziţiile publice, înseamnă că a avut motive care, credem, nicidecum nu coincid cu interesele comunităţii.

Aceleaşi suspiciuni apar şi la capitolul „bugetare” apreciat de experţi doar cu 1 punct din 12 posibile, la capitolul „etica profesională şi conflictul de interese”, la care autorităţile orheiene au luat doar 0,5 puncte din 6 posibile. Nu are cu ce se lăuda administraţia oraşului nici la capitolul „participarea cetăţenilor în procesul decizional”, notat cu 15 puncte din 32 posibile.

 

Rezina

În clasamentul general Rezina, cu 25,3 puncte, se poziţionează pe locul 22. Cele mai înalte note urbea de pe Nistru le-a luat la capitolele  „accesul la informaţie” – 8,1 din 16 posibile, „administrarea proprietăţii publice” – 2,5 puncte din 7, „investiţii, întreprinderile municipale şi participarea în societăţile comerciale” – 2 puncte din 6 posibile. În toate celelalte domenii din activitatea autorităţilor rezinene – atragerea cetăţenilor în procesul decizional, achiziţiile publice, bigetarea, resursele umane, etc. autorii studiului consideră că în a. 2015 aproape nu a existat transparenţă.

Aici trebuie să menţionăm că, în opinia subsemnatului, în Rezina, după alegerile locale din 2015, situaţia în domeniile nominalizate mai sus s-a îmbunătăţit semnificativ. Primăria oraşului a devenit mult mai deschisă pentru mass-media şi comunitate. Graţie acestui fapt, rezinenii au fost informaţi pe larg despre repartizarea şi valorificarea investiţiilor capitale, desfăşurarea achiziţiilor publice şi reali-zarea contractelor încheiate. Drept argumente pot servi şi publicaţiile din CUVÂNTUL privitor la reparaţia străzii Trandafirilor şi căilor de acces adiacente, a câtorva străzi din satele comunei, dezbaterile publice „Cetăţeni activi. Parcări autorizate, oraş amenajat” ş.a.

 

Peresecina

Reieşind din acest studiu, administraţia s. Peresecina, una din cele mai mari localităţi din regiunea Orhei, are asupra ce medita. Or, la cele 9 capitole aceasta a acumulat numai 22,9 puncte din 100 posibile, unicele domenii în care există oarecare transparenţă fiind „accesul cetăţenilor la informaţia de interes public” şi „participarea în procesul decizional”. La cinci din 9 capitole, inclusiv „achiziţii publice”, „resurse umane”, „etica profesională şi conflictul de interese”, potrivit autorilor studiului, în administrarea localităţii nu există transparenţă.

 

Concluzii şi recomandări

Autorii studiului concretizează că administraţiile localităţilor au fost evaluate şi clasate în baza a 53 de indicatori. În domeniul accesului la informaţie, de exemplu, experţii au constatat că 42,2 % din autorităţi nu au pe paginile web compartimente ce ar viza transparenţa decizională sau acestea sunt incomplete, nu se publică anunţurile despre desfăşurarea şedinţelor publice, proiectele de decizie şi notele aferente acestora. Din toate autorităţile monitorizate în 2015 numai 5 au organizat consultări publice privind unele proiecte de decizii. Autorităţile practic nu utilizează mecanisme instituţionalizate de coopera-re şi parteneriat cu cetăţenii, cum ar fi consiliile consultative, grupurile de lucru permanente sau grupurile de lucru ad-hoc care să se implice în procesul decizional.

În concluziile şi reco-mandările Raportului (prima parte) se concretizează că majoritatea APL-urilor „sunt restanţiere la întocmirea şi aducerea la cunoştinţa publicului a rapoartelor privind transparenţa în procesul decizional şi executarea bugetului anual”, „nu publică Regulamentul cu privire la atribuirea terenurilor de pământ pentru construcţia caselor individuale de locuit şi Lista persoanelor ce stau în rând pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai”, nu fac publice cel puţin pe site-urile proprii anunţurile despre rezultatele achiţiilor publice, declaraţiile cu privire la veniturile şi proprietăţile primarilor, viceprimarilor şi funcţionarilor publici, etc.

Evaluarea a fost realizată în lunile mai-iunie 2016 şi cuprinde preponderent informaţiile privind activitatea autorităţilor publice locale în a. 2015.

În imagine: După alegerile locale din 2015, activitatea Primăriei Rezina a început să devină mai transparentă.

 

Tudor Iaşcenco

 

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns