10 momente mai puţin cunoscute din istoria satului Ţareuca

Primul dangăt peste sat a fost dat de parohul Serghei Cibotari şi mecenatul Valeriu Streleţ. 

 

Satul Ţareuca, localitatea de reşedinţă a comunei cu acelaşi nume, din care face parte şi s. Ţahnăuţi, este situat la latitudinea 47.7513 longitudinea 28.8783 şi altitudinea de 191 metri faţă de nivelul mării. Această localitate este în administrarea raionului Rezina.  Distanța directă pâna în or. Rezina este de 9 km. Distanța directă până în or. Chişinău este de 72 km.

Conform recensământului din anul 2004 populaţia era de 1 663 locuitori (799 bărbaţi şi 864 femei), dintre care moldoveni/români          1 651 sau 99.28 %, ucraineni 5, ruşi 6, alte naţionalităţi -1.

  1. Conform datelor din arhive, satul Țareuca, care iniţial se numea Ţăreni, iar un timp mai era denumit şi Ţarevna, a fost înființat din porunca lui Ștefan cel Mare, fiind atestat documentar în anul 1468. După biruința de la Lipnic, potrivit obiceiului, Ștefan cel Mare i-a împroprietărit cu pământ „pentru slujbă dreaptă și credincioasă” pe trei dintre oştenii săi: Lefter, Doibani și Stăvilă. Peste un timp însă, iarăşi au năvălit tătarii și aceştia au fost nevoiți să se retragă în munții Carpați. Familia Doibani aşa a şi rămas să locuiască în munți. Dar locul unde a trăit ea în Ţareuca şi până azi se numeşte Doibănița.
  2. Satul Ţareuca se află la răscrucea vestitelor drumuri care legau ţările de Sus cu porturile ce ieşeau pe Nistru la mare. Unul din acestea, „drumul tătăresc”, cobora de la Suceava – Iaşi – Vălcineţ (pe Bâc) – Chişinău – Orhei – Rezina – Cetatea Albă. Altul venea de la Orhei spre Rezina. (Vlad Ciubucciu, Localităţile Republicii Moldova).
  3. Răzeşii ţareuceni, agricultori, ar proveni din dacii liberi, care nu s-au lăsat cotropiţi de romanii lui Traian, când acesta a ocupat 14 la sută din Dacia cea mare a lui Decebal, scrie Vladimir Ciubucciu în lucrarea Ţareuca din volumul Localităţile Republicii Moldova. În urma săpăturilor arheologice efectuate pe moşia s. Ţareuca (vezi Ion Hâncu, Cetăţi antice şi medievale timpurii din Republica Moldova) s-a constatat că pe aceste locuri au existat aşezări vechi: una getică din sec. IV-III î.e.n; alta tripoliană (cucuteniană) din sec. III; aşezarea fortificată din sec. X-XII e.n. – cetatea Dohentea şi Pe Cetate. Cetăţuia Pe Cetate e situată la nord-est de marginea satului Ţareuca, nu departe de traseul Ţareuca – Şoldăneşti, pe un mic promontoriu, formând coeziunea a două vâlcele.
  4. La începutul sec. XIX şi pe parcurs s. Ţareuca era populat de câteva familii de răzeşi adevăraţi, dar şi reprezentanţi ai altor categorii sociale: boiernaşi, mazili, ruptaşi. Majoritatea îşi asigurau existenţa din agricultură. De la numele unuia dintre răzeşii din partea locului – Ţarea, a şi evoluat denumirea satului Ţăreni, Ţareuca.
  5. Cel de-al doilea Război Mondial a văduvit s. Ţareuca de peste o sută de bărbaţi, morţi sau pierduţi fără veste pe fronturile din Polonia, Ungaria, Germania. Unele familii au pierdut atunci şi câte 2-3 bărbaţi.
  6. S. Ţareuca, fiind una din cele mai mari localităţi din raionul Rezina, a fost cel mai puţin, comparativ cu alte localităţi din regiune, afectat de valul deportărilor staliniste din a. 1949. De aici au fost deportate şapte familii (22 persoane), pe când s. Zahoreni, de exemplu, cu o populaţie mult mai modestă, atunci a rămas fără 130 de persoane, iar din s. Lipceni au fost deportate 64 de persoane. Potrivit unor contemporani, şi la Ţareuca lista persoanelor care urmau să fie deportate era impunătoare, dar majoritatea au evitat calvarul datorită administraţiei satului.
  7. Prima biserica, potrivit aceluiaşi Vladimir Ciubucciu, a fost construită de săteni în Ţareuca la finele sec. VIII din nuiele împletite lipite cu lut. Acoperişul era din ocoloţi (snopi de seceră), iar geamurile – din băşici de bou. În primele decenii ale sec. XIX la biserica din Ţareuca era dascăl Vasile Duca, iar preot Lupu Romanovschi. Peste câţiva ani în calitate de dascăl este transferat Ioan Ciuburciu, fiul preotului Toader din s. Şipca (azi în raionul Şoldăneşti), care apoi devine preot şi slujeşte aici până în 1860, fiind înmormântat în curtea bisericii.

Biserica actuală din Ţareuca, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost construită în anul 1915 în stilul arhitecturii neo ruseşti şi este monument de arhitectură de categorie naţională. În perioada sovietică, biserica din s. Ţareuca, ca şi altele din majoritatea localităţilor din R.Moldova, a fost închisă. La sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut, sub pretextul  deschiderii aici a muzeului satului, Stefan Negară, pe atunci preşedinte al colhozului din localitate, a organizat reparaţia clădirii bisericii, inclusiv a acoperişului şi turlelor. Iar la începutul anilor ’90 biserica a fost redeschisă pentru enoriaşi.

Prin anul 2014 a reapărut necesitatea reparaţiei acoperişului bisericii şi procurării unor clopote noi, deoarece clopotul mare, care cântărea 520 de kg şi care fusese instalat odată cu construcţia  bisericii circa o sută ani în urmă, era crăpat.

Potrivit primarului comunei, Mihail Olari, din partea enoriaşilor atunci s-au adunat circa 40 de mii de lei, pe când devizul de cheltuieli era cu mult mai mare. „Aici s-a implicat consăteanul nostru, Valeriu Streleţ, om de afaceri şi la acel moment parlamentar, iar ulterior prim–ministru al R.Moldova. De la domnia sa a venit şi iniţiativa de a înlocui clopotul vechi de 520 de kg cu altele cinci noi – de 400, 84, 16, 9 şi 6 kg, cheltuielile principale asumându-şi-le dl Streleţ”, menţiona pentru o publicaţie părintele Serghei Cibotari, parohul satului. Şi tot dumnealui concretiza că pe clopotul cel mare este înscris numele şi prenumele lui Valeriu Streleţ, lucru care s-a făcut conform deciziei parohului pentru că dl Streleţ a ajutat biserica mereu, “De 25 de ani, de când sunt paroh, nu am avut o altă persoană să fi făcut atâtea donaţii pentru biserică. Valeriu Streleţ a sponsorizat şi reparaţia acoperişului, şi noile clopote. El vine des în sat la sărbători şi când are posibilitate. Se trage dintr-o viţă de oameni credincioşi”, a menţionat părintele pentru o publicaţie cu difuzare naţională.

  1. Satul Ţareuca este baştina mai multor personalităţi cu renume.

Ştefan Tiron a activat în mai multe instituţii, inclusiv în calitate de lector superior la Catedra de Fizică a Universităţii Tehnice a Moldovei, consilier al ministrului Educaţiei, din 2015 este colaborator al Institutului Enciclopedic al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Autor al peste 30 de articole ştiinţifice, coautor a două manuale, a tradus în limba română 27 de manuale de fizică, astronomie, cărţi de popularizare a ştiinţei.

Valeriu Streleţ este un prosper om de afaceri, în perioada 2009 – 2015 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea PLDM, membru al Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană, vicepreședinte al PLDM și președinte al fracțiunii PLDM în Parlament, iar între 30 iulie – 29 octombrie 2015 a exercitat funcţia de prim-ministru al R.Moldova.

Medicul şi scriitorul Ion Cuzuioc a editat peste 40 de cărți de epigrame, aforisme, proză, versuri, cronici literare etc. Selecții din creația sa literară au fost incluse în peste 150 de antologii și culegeri din România, Rusia, SUA, Austria, Canada, Coreea de Sud și Muntenegru . Feciorul lui Ion, Pavel Cuzuioc, este un cunoscut în Uniunea Europeană regizor, scenarist, producător de filme, apreciate cu mai multe premii internaţionale.

Gheorghe Armaşu a fost director al Serviciului de Stat pentru problemele Cultelor pe lângă Guvernul RM.

  1. Recensământul din anul 1835 înregistra în Ţareuca 103 case cu 529 de locuitori. Peste 35 de ani aici locuiau deja 907 suflete. În anul 1888 obştea răzeşilor de aici avea în proprietate 1078 desetine de pământ şi 85 desetine de pădure, o moară de apă, 13 mori de vânt. La recensământul din anul 2004, populaţia satului constituia 1663 de oameni, iar la 1 ianuarie 2016 Ţareuca avea 1558 de locuitori.
  2. Prima şcoală de 3 ani se deschide în Ţareuca la începutul secolului XX, care în anul 1906 avea 132 de elevi. Clădirea şcolii era veche, se afla lângă biserică.

Conform datelor anului 1923, satul Ţareuca avea 380 de case cu 930 de bărbaţi şi 1 110 femei, 2 mori de vânt, o şcoală primară, post de jandarmi, primărie.

În perioada sovietică locuitorii din Țareuca creşteau pe loturile individuale mult mălai, din care făceau mături şi le vindeau, din care motiv Ţareuca mai era supranumită şi satul măturarilor.

Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns