Conflictul, care mocnea de trei ani, a explodat
Adunarea generala a cetatenilor comunei Pripiceni-Razesi, revendicata de mai mult timp de un grup de locuitori, a avut loc, totusi, duminica, 18 iulie. Pe ordinea de zi a figurat o singura chestiune: darea de seama a primarului Vitalie Chiugui (PCRM) despre activitatea primariei in perioada 2003-2010.
Amintim cititorilor ca un grup de pripiceneni de mai mult timp insista ca primarul Vitalie Chiugui sa convoace adunarea generala a cetatenilor pentru a examina mai multe probleme stringente ale comunei, legate de modul de gestionare a patrimoniului si finantelor publice. Primarul insa, sub diverse motive, tergiversa convocarea adunarii, fapt care atita si mai mult spiritele. Pentru a atrage atentia opiniei publice asupra situatiei din Pripiceni-Razesi si pentru a-l determina pe primar sa reactioneze adecvat la cerinta legitima a consatenilor, contabila-sefa a primariei, Liuba Marchitan, una din liderii grupului de protestatari, in fata consatenilor, s-a stropit cu benzina si a incercat sa-si dea foc, dar a fost oprita de cineva din multime.
Multe promisiuni au ramas neindeplinite pentru ca „nu-s capice”
In raportul sau primarul, fireste, a pus accentul pe realizari. Dupa cum a mentionat dumnealui, perioada 2003-2007 a fost mai favorabila pentru primaria Pripiceni-Razesi, deoarece ”situatia politica in tara era mult mai stabila”. In acest rastimp, potrivit lui Vitalie Ciugui, cu surse financiare de la Guvern si Fondul de Investitii Sociale din Moldova, au fost reparate cladirile gimnaziului, gradinitei de copii, s-a incheiat gazificarea localitatilor comunei. Dupa 2007 s-a reusit doar reparatia unui izvor, unei fintini si s-a facut ordine in parcul din centrul satului, primarul recunoscind ca mai multe puncte din programul sau electoral au ramas doar pe hirtie. Nu s-a reusit reparatia capitala a drumului central si acoperisului casei de cultura din Pripiceni-Razesi pentru ca „nu-s capice”.
A ramas nerealizata si intentia de a organiza in comuna „o gospodarie agricola mare, ca mai inainte”.
Nu a fost reparat si amenajat monumentul ostasilor cazuti in cel de-al Doilea Razboi Mondial, au ramas nerealizate si alte promisiuni.
Bugetul comunei Pripiceni-Razesi pentru anul curent, potrivit primarului, consitue 1 mln 247 lei, dintre care propriile venituri constitue doar 338 mii lei, restul fiind alocatii din bugetul de stat. Pentru intretinerea primariei se cheltuie anual circa 127 mii lei, restul finantelor sunt destinate pentru gimnaziu, gradinita de copii, institutiile de cultura etc. 12 mii lei au fost alocati pentru intretinerea echipei de fotbal a comunei.
Primarul a mentionat ca este nesatisfacut de starea deplorabila a casei de cultura si bibliotecii, a pietei comerciale din Pripiceni-Razesi , dar si de modul de administrare a cotei valorice ce apartine fostilor lucratori ai sovhozului din localitate, care in mare parte „a fost furata” sau a fost lasata de izbeliste si se ruineaza.
Numai critica si invinuiri
Raportul primarului, care a durat aproximativ o ora, a fost ascultat cu atentie de cei prezenti. In urmatoarele trei ore insa asistenta l-a bombardat pe raportor cu intrebari, deseori foarte incomode, unele fiind insotite si de comentarii controversate.
Ludmila Negara, directoarea gimnaziului Pripiceni-Razesi, consilier local PCRM, a remarcat ca in campaniile electorale a sustinut activ candidatura lui Vitalie Ciugui la postul de primar. Totodata, dinsa considera ca nu poarta nici o vina de cele ce s-au intimplat ulterior. Am sustinut proiectul primariei de arendare a iazurilor fiindca ni s-a spus ca acolo va fi organizata o plaja cu nisip, un teren pentru parcarea transportului auto, un loc de joaca pentru copii si ca cetatenii satului se vor putea folosi de acestea si de alte bunuri legate de amenajarea iazurilor. Despre sectorul de imas prevazut pentru vinzare conform acestui contract ni s-a spus ca este situat la granita cu satul Peciste si consatenii nostri nu prea au folos de la el, pentru ca acolo mai mult pasc vitele pecistenii, a mai spus dna Negara.
Cind a fost incheiat contractul de arendare a iazurilor primarul ne convingea ca acesta este foarte avantajos pentru comuna, deoarece investitorul, in afara de reabilitarea si amenajarea iazurilor, va aloca sume solide de bani (circa 3,6 mln lei) pentru reparatia drumurilor din sat, pentru diverse acte de binefacere; ca satele noastre vor avea cea mai amenajata zona de odihna din raion si multe altele, spunea Stefan Popa. Dar cind am vazut contractul am inteles ca am fost, pur si simplu, amagiti.
Maria Popa a invinuit primarul ca ar fi vindut o cantitate mare de pietris din cariera satului pentru reparatia drumului din s. Peciste, dar banii nu au ajuns in casa primariei.
Potrivit Liubei Marchitan, chestiunea cu privire la arendarea iazurilor a fost examinata doar cu titlu de intentie, conditiile de arendare nu au fost discutate nici de comisiile consultative, nici de consiliul local, iar ulterior primarul Ciugui a recunoscut ca singur a semnat contractul de arenda, fara a consulta si consiliul. Liuba Marchitan a mai remarcat ca a aratat contractul de arendare a iazurilor unor juristi din Chisinau, care i-au spus ca in text sunt foarte multe abateri de la legislatie.
Tatiana Cojocari s-a aratat nedumerita de faptul ca acoperisul gradinitei a inceput sa curga chiar a doua zi dupa incheierea reparatiei. Cine trebuie sa tina sub control calitatea lucrarilor si cit de rational au fost cheltuiti banii publici, daca nu primaria? intreba dinsa.
Fermierul Dumitru Suschevici s-a adresat catre Ludmila Onu, vicepresedintele raionului, prezenta la adunare, cu cererea de a trimite urgent la gradinita de copii o comisie medicala ca sa examineze starea sanatatii micutilor. Potrivit dinsului, primaria procura lapte pentru copii de la o ferma particulara din sat, unde lucreaza persoane bolnave de tuberculoza cu forma deschisa.
Fosta bucatareasa Ana Coretchi a criticat dur politica de cadre promovata de primarul V.Ciugui, care-i preintimpina pe toti inainte de alegeri: ”Daca nu votam – dam afara”
Potrivit altor vorbitori, in devizul de cheltuieli pentru gazificarea gradinitei au fost incluse si lucrari fictive in valoare de 34 mii lei: conform documentelor, pe teritoriul comunei este o livada de nucari si aluni, care in realitate nu exista; ca o parte din cimentul destinat pentru reparatia gardului cimitirului a fost furat; ca sala pentru sport de la gimnaziu, reparata in noiembrie 2009, deja necesita o noua reparatie s.m.a.
Majoritatea vorbitorilor nominalizati, dar si Vera Platon, Dumitru Nalbus, Stefan Popa au propus ca activitatea primariei in perioada de referinta sa fie apreciata cu calificativul „nesatisfacator”. Potrivit lor, contractul de arendare a iazurilor si cel de vinzare a 23 hectare de pasuni trebuie reziliat.
De fapt, scandalul de la Pripiceni mocneste de trei ani. In decembrie 2007 primaria, cu consimtamintul consiliului local, a dat in arenda 25,9 ha de teren, ocupate de trei iazuri. Cindva aceste iazuri erau un loc preferat de odihna nu numai pentru pripiceneni, dar si pentru amatorii de pescuit din tot raionul. Cu anii insa iazurile, lipsite de o grija corespunzatoare, au inceput sa degradeze. Pentru a le salva, dar si pentru a le transforma intr-o sursa stabila de venituri pentru comuna, primaria a decis sa le scoata la licitatie de arenda. Asa explica lucrurile in decembrie 2007 primarul Vitalie Ciugui. Dinsul sustinea ca procedura de arendare a terenurilor a fost respectata intocmai; ca de la incheierea acestui contract comuna va avea doar de cistigat, pentru ca firma „Conagromas” SRL care cistigase tenderul este una bogata si intentioneaza sa faca investitii serioase nu numai in revitalizarea iazurilor, dar si in infrastructura satului, fiind si o sursa permanenta de sponsorizare a nevoilor comunei. Primarul sustinea ca in urmatorii trei ani firma va investi in comuna Pripiceni-Razesi peste trei milioane de lei.
Adversarii acestei idei inca atunci afirmau ca licitatia de arendare a iazurilor a fost masluita si ca in urma acestei afaceri comuna va pierde controlul asupra iazurilor si terenurilor pe multi ani inainte, alegindu-se cu niste venituri pur simbolice.
Dupa aproape trei ani de la semnarea contractului de arenda pripicenenii constata ca firma „Conagromas” SRL a facut investitii serioase in reconstructia celor trei iazuri, transformindu-le intr-o baza piscicola puternica pe care o exploateaza doar in propiile interese. Nici tu zona de odihna moderna, nici tu drumuri reparate... Mai mult, accesul localnicilor in zona iazurilor a fost strict interzis, toate dividendele comunei din aceasta afacere, potrivit contractului de arenda, reducindu-se la plata anuala de arenda in marime de 55 mii lei si posibilitatea de a procura de la stapinul iazurilor, de Paste si de hramul satului, peste la pret simbolic fata de cel de piata.
Primarul a fost aparat numai de conducerea raionului
Din cele circa 140 de persoane prezente la adunarea generala a cetatenilor, de partea primarului a fost doar Ludmila Onu, vicepresedinte al raionului. In opinia dinsei, in timpul secerisului si cind republica se confrunta cu inundatii de asemenea proportii, nu-i cazul ca lumea sa se certe, dar sa fie mai toleranta, mai intelegatoare.
Insusi primarul V.Ciugui a multumit pentru critica. Totodata, dinsul a remarcat ca ar vrea ca toate invinuirile, aduse lui, sa fie verificate de organele de resort si in caz ca faptele se vor adeveri, el isi va da demisia.
In aceeasi ordine de idei Liuba Marchitan a accentuat ca grupul de initiativa este predispus sa implice organele competente in verificarea minutioasa a legalitatii contractului de arenda a iazurilor si de vinzare a 23 ha de imas si, in dependenta de rezultatele verificarii, sa se adopte o decizie obiectiva. Dinsa considera ca aceasta afacere a fost incheiata in detrimentul intereselor comunitatii si de atita conditiile contractului trebuie revazute.
Ion Perciun, 23 iulie 2010
Tarifele se reduc, iar cheltuielile cresc
Consiliul orasenesc Rezina s-a intrunit vineri intr-o sedinta extraordinara pentru a examina niste probleme actuale de ordin edilitar-comunitar.
Tarifele la apa s-au redus cu o treime
Incepind cu 1 iulie rezinenii vor fi aprovizionati cu apa potabila din propriile surse – sondele situate in lunca Nistrului. In legatura cu aceasta, precum se si facusera mai multe promisiuni, primaria a prezentat un proiect de decizie, conform caruia, de la aceasta data, persoanele fizice ar trebui sa plateasca pentru 1 m3 de apa 11,6 lei, iar persoanele juridice – 46,6 lei (fara TVA).
Mai multi consilieri au considerat aceste tarife neintemeiate din punct de vedere economic. In urma unor discutii aprinse, administratia IM ”SCS” a declarat ca „ar putea” reduce tarifele pina la 10,6 lei si, respectiv, 43,3 lei (fara TVA).
Pina la urma majoritatea consilierilor au sustinut propunerea colegului lor Ion Perciun, care a fost de parerea ca tarifele la apa pentru rezineni nu pot fi mai mari de 10,00 si, respectiv, 43.00 lei pentru 1 m3. Aceste preturi au fost aprobate pentru perioada iulie-decembrie 2010.
Celor care refuza sa-si instaleze contor pentru apa, de la 1 septembrie c. li se va calcula o norma lunara de 10 m3 la o persoana. Adica pentru fiecare persoana respectivii consumatori vor plati cite 100 lei/luna.
Resurse ingropate fara mare folos
Pentru a evita circulatia autocamioanelor grele prin centrul orasului, consilierii au decis sa aloce pentru reparatia curenta a drumului de centura-sud 30 de mii de lei. In cadrul sedintei s-a mentionat ca 30 de mii de lei a promis Consiliul Raional, iar 60 de mii – Lafarge Ciment (Moldova) SA. Gropile enorme care s-au format pe acest segment vor fi acoperite cu pietris. Lucrarile deja au inceput.
Aproape in fiecare an se cheltuie zeci, sute de mii pentru reparatia strazii de centura-sud, dar fara mare folos.
Dati-ne bani, dar nu va spunem pentru ce
In urma unor discutii aprinse, consiliul, operind modificari in bugetul orasenesc pentru 2010, a alocat 315,5 mii lei IM ”Servicii Comunal-Locative” pentru lucrarile de amenajare a teritoriului efectuate, conform administratiei intreprinderii, in lunile martie-mai.
Consilierii au insistat ca administratia IM „SCL” sa prezinte lista lucrarilor efectuate, lucru care asa si nu s-a intimplat. Alocind suma ceruta, consiliul a obligat conducerea IM ”SCL” sa vina la sedinta urmatoare cu toata informatia pe domeniul dat.
Un monument al orasului Rezina
Stela comemorativa „Rezina-oras”, care urmeaza sa fie instalata in piata din fata cinematografului ”Victoria”, in legatura cu aniversarea a 75 de ani de la atribuirea localitatii Rezina a statutului de oras, va costa circa 25 mii lei, suma alocata de consiliu in sedinta din 2 iulie c.
Stela va fie executata in atelierul mesterului-faur Ion Lozan din Cosauti, unde a fost cioplit si soclul bustului din Rezina al Mareului Mihai Eminescu.
Se preconizeaza ca stela sa fie inaugurata la 27 august 2010, in Ziua Independentei Republicii Moldova.
Reporter „C”, 9 iulie 2010
O problema gata mereu sa explodeze
Problema circulatiei mijloacelor grele de transport prin teritoriul primariei Rezina iarasi a aparut la ordinea zilei. Dupa protestele locuitorilor satului Ciorna din august 2008 autoritatile orasului si raionului au promis sa directioneze autocamioanele cu ciment si metale pe un drum de ocolire a satului Ciorna si orasului Rezina. Desi au trecut aproape doi ani, starea de lucruri continua sa ramina la etapa discutiilor. Iar ghemul problemelor de ordin sanitar si ecologic, legate de starea drumurilor si siguranta imobilelor situate de-a lungul acestora, creste pe zi ce trece.
Bani ingropati fara rost in drumuri deteriorate
Scandalul, care se cocea demult, a rabufnit in dimineata zilei de 25 iunie c. Doua tiruri grele cu ciment s-au infundat alaturi, blocind pentru mai mult timp circulatia transportului pe drumul de centura a orasului Rezina. In citeva ore, si dintr-o parte, si din alta a traseului, se adunasera o multime de tiruri. Unii soferi, mai indrazneti, incercau sa strabata orasul pe strada centrala, interzisa pentru circulatia autocamioanelor, nimerind imediat pe mina politiei rutiere. Soferii indignati incercau sa scape de amenzi, justificindu-se ca strada de centura, rezervata pentru transportul greu, a devenit pe unele sectoare impracticabila, autocamioanele se defecteaza. Unii preferau sa plateasca amenda de 100 de lei, dar sa evite strada de ocolire. Mai multi soferi au incercat sa caute dreptate la administratia orasului si a raionului, unde li s-a propus sa se plinga la Guvern, pentru ca autoritatile locale nu dispun de mijloace pentru reparatia drumurilor.
Intre timp unii agenti economici au declarat pentru CUVINTUL ca pregatesc documentele pentru a actiona primaria Rezina in judecata ca sa-i ceara socoteala pentru pagubele suportate in urma defectarii autocamioanelor osindite sa circule pe un drum deteriorat la maximum. Patronul SRL “Covcor”, Anatolie Covalciuc, de exemplu, ne-a aratat un vraf de acte care demonstrau ca cisterna de la un tir s-a desprins de la rama anume din cauza gropilor de pe acest sector, cheltuielile de reparatie a vehiculului cifrindu-se la circa 15 mii de lei. Mai sunt pagubele legate de stationarea autocamionului, remunerarea muncii soferului etc, sustine A.Covalciuc. Cind tirurile noastre au incercat sa treaca pe strada centrala, soferii imediat au fost amendati. Si noi vom incerca, in baza legii, sa ne recuperam pagubele suportate din cauza ca autoritatile, pentru intretinerea carora platim impozite solide, nu-si fac treaba, a mai spus A.Covalciuc.
Solicitat sa comenteze situatia, primarul de Rezina, Petru Sova a declarat ca primaria incearca sa repare, cit de cit, strada de centura. “Vreo 30 de mii de lei ne-a promis executivul raional, 60 – uzina de ciment, ceva vom mai gasi in bugetul orasenesc. Ne-am inteles deja sa procuram 600 m3 de pietris la pretul de 100 de lei/m3, citiva agenti locali au promis sa ne ajute sa imprastiem acest pietris fara mari cheltuieli", a mentionat primarul.
Dinsul a mai adaugat ca intelege foarte bine: aceste masuri vor salva situatia doar pentru citeva luni, cum se intimpla deja multi ani la rind, fiindca drumurile din Rezina nu au fost concepute pentru asemenea trafic.
“Problema ar putea fi solutionata capital numai redirectionind transportul greu pe un drum de ocolire a localitatilor noastre”, considera primarul.
Varianta e buna, dar…
La 13 noiembrie 2009, revenind la problemele abordate anterior in investigatia “Rezina-Orhei” – drumul patimirilor”, CUVINTUL demonstra in articolul “Exista o varianta convenabila pentru toti” ca transportul rutier, mai ales cel de mare tonaj, constitue cea mai mare sursa de poluare a mediului in regiunea or. Rezina si satelor adiacente; ca daca circulatia autovehiculelor grele nu va fi redirectionata pe un drum de ocolire, starea strazilor din teritoriul primariei se va inrautati si mai mult; ca autoritatile locale practic au uitat de promisiunile facute protestatarilor din s. Ciorna in august 2008, cind acestea au blocat drumul central din sat.
In continuare autorul articolului se referea la o varianta optimala de solutionare a problemei. Autocamioanele grele s-ar putea deplasa de la uzina de cument pe un drum direct, care iese de asupra satului Papauti, iar de acolo ajunge la soseaua Rezina-Soldanesti.
O comisie de la IS “Administratia de Stat a Drumurilor”, invitata la Rezina in urma protestelor din 2008 de la Ciorna, a constatat ca revitalizarea acestui drum ar necesita circa 32 mln lei, de care la moment nu dispunea nici bugetul local, nici cel republican. La sfirsitul lui 2008 aceste resurse au aparut: Lafarge Ciment (Moldova) SA s-a angajat sa sponsorizeze reconstructia traseului Rezina-Orhei cu 3 mln de euro. Aceste resurse, in opinia subsemnatului, sustinuta si de mai multi reprezentanti ai administratiei orasului, specialisti din domeniu, etc, este mai rational sa fie utilizate pentru revitalizarea drumului de ocolire de la uzina de ciment spre traseul Rezina-Soldanesti. Astfel, odata si pentru totdeauna ar fi solutionata majoritatea problemelor legate de circulatia transportului greu prin Ciorna si Rezina.
In aceasta ordine de idei, la inceputul anului curent, Anatol Salaru, ministrul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor, a declarat pentru CUVINTUL ca cel mai convenabil traseu de ocolire a satului Ciorna si or. Rezina de catre autocamioanele de mare tonaj trebuie sa-l stabileasca primaria orasului impreuna cu executivul raional si administratia Lafarge Ciment (Moldova) SA.
Ulterior, in cadrul unei intruniri desfasurate la Rezina, cu participarea viceministrului Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor Boris Gherasim, a sefului SA ”Administratia de Stat a Drumurilor” Vitalie Panurco, reprezentantilor autoritatilor raionale si orasenesti si administratiei Lafarge Ciment (Moldova) SA s-a decis ca trebuie format un grup de lucru, care sa selecteze acest traseu. La 27 aprilie, prin dispozitia presedintelui raionului Valeriu Ciorici, grupul dat a fost format si peste o saptamina, deplasindu-se la fata locului, grupul a si facut prima propunere. Administratia Lafarge Ciment (Moldova) SA insa a declarat ca nu poate accepta propunerea in cauza deoarece “nu contine ideea majora de a separa transportul tehnologic uzinal de flota auto de mare tonaj de transportare a cimentului, fapt care ar putea genera accidente grave”. Potrivit lui Leonid Nicorici, director activitati corporative la compania Lafarge Ciment (Moldova) SA, grupul nu a mai revenit cu alte variante.
Primarul Petru Sova ne-a relatat ca in anul acesta a avut mai multe intilniri cu factori de decizie de la uzina de ciment, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor in problema revitalizarii traseului Rezina-Orhei, dar si a drumului de ocolire de la uzina spre Papauti. “Cei de la minister sunt de acord ca transportul greu nu trebuie sa circule prin Ciorna si Rezina, dar nu prea accepta ca donatia promisa de Lafarge Ciment (Moldova) SA pentru traseul Rezina-Orhei sa fie redirectionata pentru drumul de ocolire. Iar uzina de ciment nu mai este in stare sa-si asume niste cheltuieli noi, pentru ca vinzarile au scazut mult si anul trecut intreprinderea l-a incheiat cu pierderi”, a spus P.Sova.
Repet, uzina de ciment din Rezina a promis sa contribue la reconstructia traseului Rezina-Orhei cu 3 mln de euro, din care 600 mii au fost deja transferati. Reiesind din faptul ca reconstructia traseului a fost estimata la peste 30 mln euro, suma juruita de Lafarge Ciment (Moldova) SA ar putea fi substituita din alte resurse. Utilizind cei 2,4 mln euro pentru noul drum de ocolire, autoritatile locale si centrale, cu sustinerea companiei Lafarge ar scoate de pe ordinea de zi niste probleme extrem de importante si principiale, pe care, mai devreme sau mai tirziu, tot una vor trebui sa le solutioneze.
Tudor Iascenco
In imagine: Autocamioanele grele asalteaza deja strada centrala a orasului Rezina
„Asa-i politica de cadre la noi...”
„Circumstante ce nu depind de vointa partilor”
Dl Mihai Saprionoapte si-a inceput cariera in invatamintul public acum 46 de ani. Un profesor cu calitati organizatorice deosebite, peste citiva ani a fost ales presedinte al sovietului satesc Trifesti, pe atunci, cel mai mare in raionul Rezina. 15 ani s-a aflat in functia de presedinte, continuind prin cumul si activitatea pedagogica la scoala din sat. In 1992 revine in scoala medie Trifesti, in calitate de director, functie pe care a exercitat-o pina la 31 mai 2010. Despre faptul cum si-a onorat obligatiunile marturisesc gradele profesionale pe care le detine: grad didactic1, manager de gradul 2.
La 1 iunie Mihai Sparionoapte a fost chemat la Directia Generala Invatamint. Tineret, Sport, Rezina. „Credeam ca merg dupa testele si ultimile instructiuni pentru examenele care trebuiau sa inceapa. Dar la directie mi s-a spus sa intru la specialistul pentru personal, care mi-a inminat o foaie cu ordinul sefului directiei, Xenofont Ceban, din care am aflat ca „Inceteaza contractul de munca cu dl Sparionoapte Mihail, directorul SM Trifesti, incepind cu 01.06.2010 in legatura cu circumstantele ce nu depind de vointa partilor”. Am vrut sa-l intreb pe Ceban cum sa inteleg expresia „in legatura cu circumstantele ce nu depind de vointa partilor”, dar dinsul, trecind pe alaturi, s-a facut ca nu ma vede.
La scoala tot colectivul ma astepta sa le spun cum vom organiza examenele, care vor fi particularitatile sesiunii din anul curent. Eu le-am citit ordinul, precizind ca functiile directorului au fost trecute temporar in seama directorului-adjunct. Colegii cu care am lucrat cot la cot zeci de ani m-au luat la intrebari vizavi de cauzele celor intimplate, de ce nimeni de la directie n-a venit in scoala sa informeze colectivul despre motivele destituirii directorului inainte de cea mai importanta etapa a anului de studii. Nu le-am putut spune nimic, pentru ca singur nu pricepeam si nici acum nu inteleg de ce s-a procedat asa. Da, sunt de virsta pensionara, dar ma simt inca in puteri si pot sa lucrez nu mai rau ca acum 10-20 de ani. Dar chiar daca trebuia sa eliberez locul pentru unul mai tinar si mai cu perspectiva, parca acest lucru nu se putea face omeneste, la sfirsitul anului de studii? se intreba cu tristete si obida in glas Mihai Sparionoapte.
Despre istoria cu dl Mihai Sparionoapte am aflat absolut intimplator. Intilnindu-l in oras, l-am intrebat cum mai merg treburile, ce noutati mai are la scoala. In raspuns am auzit istoria expusa mai sus. Omul nu s-a plins, doar a constatat faptul.
O politica de cadre duplicitara
Peste citeva zile pe adresa redactiei a venit o scrisoare. Semnatara, Valentina Ceapa, presedinta comitetului sindical de la scoala medie Trifesti scria:
„Membrii colectivului pedagogic de la scoala medie Trifesti sunt profund indignati de modul in care dl Mihai Sparionoapte a fost eliberat din functia de director. Cei de la Directia Invatamint au procedat neomeneste, ca sa nu spunem altfel, cu un pedagog care toata viata si-a consacrat-o scolii. Toata lumea il cunoaste ca pe un pedagog de vocatie, organizator priceput, om cumsecade, care se bucura de respect si stima printre colegi si consateni. Este un om principial, cu verticalitate, niciodata nu s-a lasat manipulat de fortele politice si nu s-a conformat unor initiative de conjunctura. Directia a scuipat in sufletul unui om cu merite deosebite fata de scoala din Trifesti si invatamint in ansamblu. Oare chiar directorul nu putea fi lasat cel putin sa incheie anul de invatamint si apoi sa fie petrecut la pensie ca un om cu merite deosebite fata de domeniul caruia i-a consacrat intreaga viata? Toate institutiile raionale sunt tixite de pensionari, multi dintre care ocupa functii pe care in genere nu le merita. Lor li se poate, pentru ca au pile la un partid sau altul. Dl Sparionoapte a fost concediat numai pentru ca nu convine cuiva din conducerea directiei sau a raionului, desi in ce priveste energia, profesionalismul, competenta dinsul este net superior celor care astazi au in mina piinea si cutitul”.
„Noi am procedat conform legii”
Solicitat sa comenteze cazul, Xenofont Ceban, seful Directiei Generale Invatamint, Tineret, Sport, ne-a spus ca directia a procedat conform legii or, Ministerul Educatiei a obligat toate structurile din teritoriu sa respecte intocmai prevederile art. 82 al Codului Muncii R.Moldova, care prevede diferite cazuri de incetare a contractului individual de munca in circumstante ce nu depind de vointa partilor, inclusiv “atingerea virstei de 65 de ani de catre conducatorul unitatii de stat, inclusiv municipale, sau al unitatii cu capital majoritar de stat”. In institutiile de invatamint subordonate Directiei noastre sub prevederile acestui articol anul acesta au nimerit trei directori: Andrei Vacaru de la Mateuti, Constantin Pestereanu de la Horodiste si Mihai Sparionoapte de la Trifesti. Toti au fost preintimpinati cu doua luni inainte si la 31 mai au fost concediati, responsabilitatile acestora fiind trecute in seama directorilor-adjuncti, a mentionat X.Ceban.
Silvia Stratan, presedinta Comitetului raional al sindicatului lucratorilor din domeniul educatiei, la rindul ei a remarcat ca la Rezina asa s-a procedat si in anii trecuti, cu alti directori. Din punct de vedere al legislatiei ordinul prin care a fost eliberat dl Sparionoapte este corect. In acelasi timp nu pot sa nu le dau dreptate autorilor scrisorii la redactie in ce priveste aspectul moral al concedierii dlui Sparionoapte si celorlalti directori, lucru care, din cite inteleg, i-a deranjat cel mai mult pe pedagogi. Desigur, se putea si trebuia de procedat altfel or, aceste persoane au meritat mult mai mult decit citeva cuvinte frumoase si un buchet de flori, de care n-au avut parte... Din pacate, asa-i politica de cadre la noi in raion, a spus dna Stratan.
Pentru conformitate,
Tudor Iascenco, 2 iulie 2010
In imagine: Mihai Sparionoapte.
Revenim la tema
Ruine in centrul Rezinei
Autoritatile din Rezina nu au citit articolul „Un cinematograf se ruineaza sub „protectia” autoritatilor”, publicat in CUVINTUL la 23 octombrie 2009 si nici nu se grabesc sa intreprinda careva masuri pentru salvarea unuia din cele mai impunatoare edificii din centrul orasului.
Cinematograful „Victoria” din Rezina a fost dat in exploatare acum 35 de ani, in ajunul aniversarii a treizecea de la victoria in cel de-al Doilea Razboi Mondial, de unde vine si denumirea institutiei. Pe acele timpuri edificiul era unul din cele mai impunatoare in oras, dar si un motiv de mindrie pentru multi rezineni si intreprinderi din partea locului, care isi adusesera contributia la inaltarea si amenajarea cinematografului si a teritoriului adiacent.
Multi ani „Victoria” a servit un fel de „casa mare” a orasului si raionului Rezina. In afara de filmele care rulau de citeva ori pe zi, aici aveau loc cele mai importante intruniri de rang orasenesc si raional.
Astazi cladirea cinematografului a ajuns intr-un hal fara de hal. Acum jumatate de an CUVINTUL a atentionat administratia orasului si a raionului asupra starii acestei institutii si a problemelor de care depinde viitorul ei. Ca de obicei, autoritatile au neglijat completamente publicatia din ziar si n-au intreprins nimic pentru a decide soarta de mai departe a acestei cladiri, care se ruineaza sub ochii ambelor administratii si pe nimeni vint rece nu-l ajunge.
Solicitat de reporterul CUVINTUL-ui in aceasta ordine de idei, presedintele raionului Valeriu Ciorici a declarat ca cinematograful este prorpietatea SA ”Moldcinema”, care si trebuie sa decida soarta acestui obiect. Fiind intrebat de ce administratia raionului, totusi, nu se implica in solutionarea problemelor de care depinde soarta cinematografului, or SA ”Moldcinema” se afla in Chisinau, iar „Victoria” este situat in centrul Rezinei, la doi pasi de Executivul raional, presedintele a raspuns ca va forma o comisie care sa analizeze starea cladirii si variantele de utilizare a ei mai departe.
Primarul Petru Sova a recunoscut ca nu a citit articolul „Un cinematograf se ruineaza sub „protectia” autoritatilor”, dar cunoaste problema. Dinsul a mai spus ca anul trecut a luat legatura cu cineva din conducerea SA ”Moldcinema”, care i-a promis sa analizeze ce vor face mai departe cu aceasta cladire, dar cu asta si s-au incheiat relatiile cu SA ”Moldcinema”. I-am zis ca cinematograful prezinta un mare pericol, deoarece, lasat in voia soartei, a ploilor si ninsorilor, anumite parti ale cladirii in orice moment se pot prabusi. Si bine ar fi sa nu sufere cineva, fiindca ferestrele si usile sunt sparte, in local poate intra oricine, inclusiv copiii.
Primarul ne-a sfatuit sa ne consultam cu specialistul primariei, Gheorghe Zgureanu. Dinsul a participat la constructia cinematografului si considera ca acoperisul pe care cresc copaci si arbusti si prin care aproape doua decenii apa curge ca prin sita este trainic, dar peretii se pot prabusi.
Cladirea cimenatografului este inchisa de aproape doua decenii pe motiv ca institutia nu mai este rentabila. SA ”Moldcinema”, in gestiunea careia edificiul a ramas, nu a facut nimic pentru a conserva si a pastra cladirea si patrimoniul institutiei. Administratiile din alte raioane au insistat si au luat cinematografele in gestiunea lor, utilizindu-le dupa destinatia initiala sau in alte scopuri. In Rezina multi vorbesc ca edificiul cinematografului ar putea fi folosit ca centru pentru tineret, altii vad acolo un centru comercial de produse alimentare, se vehiculeaza si alte idei, dar mai departe de vorbe lucrurile nu se misca. Intre timp, cladirea se ruineaza. Tot mobilierul, podelele si alte lucruri care au fost in cladire deja sunt distruse, ca de altfel si usile, ferestrele. Nu-i exclus ca pina cind autoritatile „se scarpina”, una din cele mai impunatoare cladiri din centrul orasului sa se transforme intr-un morman de ruine.
Ion Perciun, 11 iunie 2010
P.S.: Cind articolul era gata pentru tipar, Victor Cibotaru, un om de afaceri din Rezina, preocupat de soarta cinematografului, mi-a spus ca a telefonat la SA ”Moldcinema” si un colaborator i-a comunicat ca in unul din numerele apropiate ale Monitorului Oficial al R.Moldova va fi publicata o hotarire a Guvernului, conform careia cinematograful „Victoria” din Rezina va fi scos la licitatie.
I.P.
Autoritatile publice locale: ce fac si pentru cine?
Inca o data despre rostul si soarta subreda a ziarelor "publice"
Consiliul Raional Orhei a fost convocat joia trecuta intr-o sedinta extraordinara pentru a examina starea de lucruri din redactia ziarului „Plaiul Orheian”. In urma unor dezbateri
controversate, cu 18 voturi ale reprezentantilor PDM, consiliul l-a obligat pe presedintele raionului Andrei Globa sa-l concedieze pe Vasile Roman din postul de redactor-sef al ziarului, functie pe care acesta, ca lider raional al PPCD a obtinut-o dupa alegerile locale din 2007.
Consilierii AMN, PSD, PL si PPCD s-au abtinut ori au votat impotriva. Conform parerilor unor participanti, de la aceasta s-a inceput destramarea Aliantei „Pro-Europa” fondata in Consiliul Raional Orhei de catre consilierii partidelor de orientare democrata, care la alegerile din vara anului 2007 au cistigat majoritatea mandatelor.
Pentru a intelege logica acestei decizii si impactul ei asupra vietii social-politice a raionului trebuie sa amintim ca dupa alegerile din 2007 la Orhei postul de redactor –sef al ziarului raional a fost negociat in cadrul Aliantei de guvernare, revenind PPCD. Rodica Chicus, care fusese promovata in postul dat odata cu venirea in 2003 a comunistilor la putere a fost impusa sa-si dea demisia, locul de redactor-sef ocupindu-l Vasile Roman, jurnalist si liderul local al PPCD.
Primul scandal in sinul Aliantei din Orhei s-a produs citeva luni mai tirziu, cind „Plaiul Orheian” a publicat un aviz despre „lansarea” de catre PPCD a cartii verzi a coruptiei. Atunci Ilie Rabei, consilier din partea PLDM a cerut dezmintiri si explicatii asupra cazului, situatie aplanata cu mare greu de catre Andrei Globa, presedintele raionului. Scandalul insa a ramas sa mocneasca, fiind alimentat si de materiale critice in adresa lui Ion Stratulat, primarul de Orhei si Iurie Lupacescu, proaspatul sef al Oficiului teritorial control administrativ Orhei al Cancelariei de stat, ambii reprezentanti ai PDM, fractiunea caruia in Consiliul Raional a crescut in ultimele trei luni, din contul fostilor consilieri PCRM, de la sase la 18 membri.
La inceputul sedintei extraordinare de care scriam mai sus, unii membri ai Aliantei au fost de parerea ca chestiunea privind starea de lucruri la ziarul raional ar trebui aminata. Consilierul AMN Alexei Ivanov, de exemplu, a fost de parere ca chestiunea nu a fost pregatita corespunzator si ca nu-i bine ca ea sa fie discutata in lipsa presedintelui raionului Andrei Globa si vicepresedintelui raionului Sergiu Muravschi, ambii aflati in concediu medical. Maria Galescu, consiliera PSD a fost de parerea ca nu-i normal ca redactorul sa fie eliberat pentru critica si ca mai bine ar fi fost daca cei vizati isi cautau dreptatea in judecata. In opinia lui Valeriu Covas, consilier PL, in ultimul timp „Plaiul Orheian” a devenit mai interesant si ca nimeni nu-l poate lipsi pe Roman de dorinta de a scrie adevarul. Si comisia consultativa de specialitate, potrivit sefului ei, Constantin Tighineanu a avizat negativ cererea de a examina starea de lucruri la redactia ziarului „Plaiul Orheian” si a-l demite pe redactor.
Alti consilieri au venit cu alte opinii.
„Oare din vina noastra se distruge Alianta "Pro-Europa" din Consiliul Raional Orhei? – intreba Tudor Golub, consilier PD. Cine daca nu Vasile Roman a atacat in ziar AMN si PLDM, parti integrale ale Aliantei? Atacurile contra primarului Ion Stratulat nici pe departe nu seamana a critica, pur si simplu ziarul este folosit ca bita contra partidului care a devenit neconvenabil pentru cineva din actualul consiliu. Si apoi, activitatea dlui Roman in functia de redactor-sef intra in contradictie cu 22 de articole ale Codului de etica a jurnalistului, lucru peste care nu se mai poate trece".
„Cit de mare patriot nu te-ai tine, trebuie, totusi, sa intelegi ca gazeta pe care o conduci a devenit un fel de birfitoare orheiana, pentru ca multe articole le scrii din auzite, fara a te documenta, nu oferi cuvintul partii opuse", a spus Ion Sava, consilier neafiliat. "In genere trebuie sa ne determinam ce facem cu ziarul raional: il intretinem mai departe si pastram aceasta stare cind ziarul este folosit de unii ca bita contra oponentilor politici, sau facem din „Plaiul Orheian” o publicatie independenta, care sa nu fie subordonata organului reprezentativ", a mai adaugat Ion Sava.
In toiul sedintei cineva a mentionat ca, incepind cu ziua de joi, redactorul-sef se afla in concediu si examinarea chestiunii in cauza ar fi nelegitima. Dar Iurie Lupacescu, sefui Oficiului teritorial control administrativ Orhei al Cancelariei de Stat a remarcat ca cererea la concediu a dlui Roman nu a fost coordonata cu presedintele raionului. Astfel destinul de redactor-sef al lui Vasile Roman, se pare, a fost pecetluit.
Am iesit cu impresii triste de la aceasta sedinta, convingindu-ma inca o data ca soarta ziarelor editate de autoritatile publice raionale, dar si a jurnalistilor din aceste institutii continua sa ramina subreda. Drept exemplu poate servi chiar ziarul „Plaiul Orheian”. De la demisia lui Alexandru Midoriev, plecat din proprie dorinta din functia de redactor-sef in 1999, destinul acestui ziar este marcat parca de un blestem. Fiecare partid care a ajuns de atunci la conducerea raionului a considerat necesar sa aduca in fruntea ziarului omul sau. In consiliul precedent, bunaoara, autorul celor mai multe motiuni de cenzura asupra Rodicai Chicus, fostul redactor-sef al „Plaiului Orheian”, le-a avut... Vasile Roman. Dinsa s-a aparat atit timp cit in spate era conducerea raionului. Cind balanta de forte in administratia raionului s-a schimbat, ea a fost nevoita sa plece. Nici intr-un caz, nici in altul nimeni nici n-a incercat sa afle opinia cititorilor despre ziar si calitatile redactorului-sef.
Marea ratacire a consilierilor din Orhei e aceea ca vor cu tot dinadinsul sa tina din banii publici un ziar care sa lucreze nu atit pentru cititori, cit sa le faca imagine lor. Dumnealor nicidecum nu vor sa inteleaga ca in asemenea ipostasa „Plaiul Orheian”, cine ar fi in postul de redactor-sef, niciodata nu va corespunde destinatiei de putere a patra in teritoriu. Va ramine, pur si simplu, o anexa a consiliului si executivului raional, cu redactori-sefi care vor putea fi concediati oricind, cautindu-li-se nod in papura ori ca-s prea docili, ori ca irosesc fara rost banii publici si folosesc ziarul precum ciomagul contra oponentilor politici.
Cea mai adecvata iesire din impas ar fi transformarea „Plaiului Orheian” intr-o publicatie independenta, care ar avea un singur judecator si factor de decizie - cititorul. Apropo, Vasile Roman demult vorbea ca s-ar vrea in fruntea unei publicatii libere. Acum, credem, are toate sansele sa-si realizeze visul.
Ion Cernei , 28 mai 2010
In imagine: Redactorul-sef Vasile Roman nu a reusit sa-si convinga colegii consilieri ca e imposibil sa aperi si interesele partidelor, si interesul public
Autoritatile publice locale: ce fac si pentru cine?
A venit timpul sa-si spuna cuvintul comunitatea
Un grup de oamenii de afaceri din or. Rezina, nemultumiti de activitatea autoritatilor locale, reactiile organelor de drept la multiplele abuzuri si faradelegi savirsite de reprezentantii acestora, se adreseaza dupa ajutor la locuitorii orasului si a suburbiilor, chemind concetatenii sa promoveze la conducerea orasului oameni competenti, onesti, capabili la lucruri mari. Iata ce se spune in scrisoarea deschisa, adresata redactiei:
Stimati concetateni! In ultimii sapte ani, in teritoriul orasului Rezina si suburbiile lui, se intimpla multe lucruri reprobabile, majoritatea din care sunt legate de activitatea autoritatilor rezinene orasenesti si raionale. In aceasta perioada, din initiativa si cu concursul unor demnitari si functionari locali, patrimoniul orasului in valoare de milioane de lei a fost pradat in modul cel mai obraznic. Orasul a pierdut investitii de zeci de milioane preconizate pentru construirea unor obiecte industriale si comerciale noi, relansarea, dezvoltarea intreprinderilor vechi, iar odata cu aceasta sute de locuri de munca, venituri solide in bugetul orasului, dar si bugetele orasenilor. Desi in republica, dupa resursele proprii de finantare Rezina este una din localitatile cu cele mai mari posibilitati, in perioada de referinta aici aproape nimic nu s-a construit, in schimb totul degradeaza: intreprinderi, institutii, drumuri, trotuare, fondul locativ etc. Autoritatile si serviciile lor, de dragul intereselor de grup si a celor proprii isi bat joc in modul cel mai obraznic de legi, averea publica, cetateni.
Ziarul CUVINTUL, postul de televiziune „ELITA” au scris despre aceste probleme de zeci, sute de ori, demonstrind cu cifre si fapte concrete abuzurile si faradelegile, numind autorii acestora, cauzele situatiei deplorabile care persista in teritoriu. O serie de articole la aceste teme au publicat in CUVINTUL si autorii acestui apel, abordind probleme concrete, inaintind diverse sugestii, solutii de schimbare a situatiei.
Cu regret, din cite stim, nici unul din aceste articole n-a fost pus in discutie la primarie sau la Consiliul orasenesc, cel raional, nu s-au intreprins careva masuri de solutionare cel putin a unora dintre problemele abordate. Aceasta neglijare sfidatoare a opiniei publice ne face sa ne punem iarasi si iarasi intrebarea: dar cui i-am incredintat noi soarta orasului si a suburbiilor lui? Merita oare acesti oameni mandatele de consilieri, administratori ai orasului, functionari?
La aceste intrebari ar trebui sa se gindeasca si sa caute raspuns fiecare cetatean. Noi credem ca Rezina poate si trebuie sa fie administrata de un grup de oameni gospodari, competenti, capabili sa gestioneze eficient problemele orasului. Consideram ca a venit timpul sa constituim aceasta echipa si suntem gata sa ne asumam responsabilitatea pentru viitorul orasului.
In raion avem politie, procuratura, alte organe obligate sa supravegheze ordinea si respectarea legislatiei, inclusiv si de catre reprezentantii autoritatilor publice. Asteptam ca acestea vor reactiona la dezvaluirile din presa, doar este vorba de prejudicii de milioane de lei, incalcari evidente a legislatiei. Zadarnice asteptari! Se vorbeste ca procuratura, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei ar fi intentat niste dosare penale pe unele din faptele dezvaluite in investigatiile jurnalistilor. Dar credem ca aceste dosare au fost intentate doar formal, de ochii lumii, ca ulterior sa fie musamalizate si clasate. Fiindca nici unul din autorii faradelegilor savirsite in Rezina, despre „afacerile” carora stiu toti nu a fost pus la respect. Mai mult, majoritatea dintre ei continua „sa activeze” nestingheriti in serviciile publice, Consiliul orasenesc...
Si daca autoritatile continua sa-si faca de cap in acelasi mod, daca organele de resort nu intreprind nimic pentru a pune capat acestui dezmat, ce-i de facut? Noi credem ca in aceasta situatie a venit timpul sa-si spuna cuvintul sau ferm comunitatea. In primul rind, trebuie sa cerem convocarea adunarii generale a cetatenilor, la care sa-si prezinte darile de seama primaria si Consiliul orasenesc. In caz ca vocea comunitatii nu va fi auzita, am putea initia procedura de rechemare a primarului si consilierilor.
Sau alta varianta: de pe acum sa pregatim o noua echipa de oameni onesti, activi, careia sa-i incredintam administrarea orasului la alegerile din anul viitor. Dar intre timp ne adresam public catre procuratura si CCCEC cu apelul sa informeze populatia din Rezina despre masurile luate fata de cei care au vindut ilegal IM ”Retelele Termice”, garajele, apartamentele si alte obiecte expropriate nelegal, cei care au vindut si dat „in arenda” nelegitim zeci de terenuri, dar si au impiedicat fraudulos privatizarea legala a terenurilor aferente unor intreprinderi, complicind astfel activitatea si dezvoltarea lor, celor care utilizeaza functiile publice pentru a exploata nemilos agentii economici si cetatenii, acumulind pe contul nostru noi averi.
In numele unui grup mare de agenti economici si cetateni din orasul Rezina si suburbiile lui, care impartasesc ideile expuse mai sus, semneaza:
Serghei Bagrin, managerul SRL”Bagser-Service", Anatolie Cataga, managerul SRL „Confectal”, Anatolie Covalciuc, managerul SRL „Covcor”, Alexandru Sapaniuc, proprietarul II ”Alex Sapaniuc”, 30 aprilie 2010
La Otac oamenii vor sa revoce primarul prin referendum
Pentru prima data in istoria raionului Rezina un grup de cetateni ai s. Otac incearca sa ridice mandatul primarului inainte de termen, prin referendum.
Judecatoria Rezina, examinind cererea semnata de 22 de cetateni cu drept de vot, desemnati la adunarea locuitorilor din 5 martie c. a inregistrat grupul de initiativa pentru desfasurarea referendumului. Dupa intrarea in vigoare a hotaririi instantei (ea poate fi atacata cu apel in Curtea de Apel Chisinau timp de 20 de zile), grupul urmeaza sa procedeze la colectarea semnaturilor alegatorilor in sustinerea referendumului si sa formuleze intrebarea la care vor trebui sa raspunda consatenii. Aceasta ar putea sa sune cam in felul urmator: „Sunteti de acord sau nu cu revocarea din functie a primarului s. Otac, r-ul Rezina, Anatol Vacaru?”.
Grupul de initiativa sustine: paharul rabdarii s-a umplut
Intr-o scrisoare la CUVINTUL membrii grupului de initiativa din s. Otac isi motiveaza intentia cu mai multe argumente. Iata ce sustin ei:
„Satul Otac este o localitate mica, dar cu oameni care au minte, inima, suflet si sentimente, dar primarul Vacaru nu vede in noi oameni.
A. Vacaru de aproape un an desfasoara sedintele consiliului satesc cu 5 consilieri din 9, consilierii care sunt un instrument de infaptuire a nelegiuirilor primarului, realizate in defavoarea satului, a locuitorilor lui, care sunt gata sa lupte cu acest om lacom, corupt prin toate metodele posibile. Ne-am saturat si nu mai putem rabda ignoranta si indiferenta dumnealui fata de oameni si problemele vitale ale localitatii. El foloseste postul doar pentru a-si realiza interesele si ambitiile personale, uitind ca datoria primordiala a primarului este de a sluji intereselor satului si locuitorilor lui.
Una din problemele noastre mare este deficitul de apa potabila. Acum 7 ani primarul a ingropat in pamint, in jurul satului, niste tevi, a procurat o pompa pentru fintina, cheltuind peste o suta mii de lei, dar apa asa si nu avem. O jumatate de sat se aprovizioneaza cu apa de la o fintina din centrul satului, pe care primarul de mai bine de jumatate de an a inchis-o „pentru amenajare”, dar cit va dura aceasta modernizare nimeni nu stie, oamenii tirind apa de la o departare destul de mare.
Tot de sapte ani primarul promite sa deschida gradinita de copii, in fiecare an in acest scop se planifica finante, dar gradinita asa si nu functioneaza. Sistema de incalzire in gradinita a fost instalata din materiale si utilaje foste in folosinta, pe care s-au platit bani grei si nu-i de mirare ca aceasta sistema n-a lucrat o zi: asta iarna din cauza gerurilor si a nepasarii administratiei tevile si caloriferele s-au deteriorat. Unii sustin ca acest lucru s-a admis in mod intentionat, ca toate abuzurile primariei sa fie trecute pe seama gerurilor.
Un an si ceva in urma primaria a vindut un bloc locativ in stadiu de contructie ramas mostenire de la fosta intreprindere de achizitionare si desfacere a fructelor. Lumea s-a bucurat ca astfel primaria va putea solutiona cel putin o parte din problemele prioritare ale satului, dar din cei 600 mii lei primiti de la acest bloc asa si n-am inteles nimic, numai unul primarul stie ce s-a facut cu acesti bani.
Drumurile satului sunt intr-o stare deplorabila si nimic nu se face pentru a ameliora situatia citusi de putin. De exemplu, pina ajungi la cimitir se intorc mortii in sicriu de jale. Gardul din jurul cimitirului se darima. Primarul trimite preotul si slujitorii bisericii sa stringa bani de la sateni. Oamenii sunt gata sa contribue la reparatia gardului cimitirului, doar acolo se odihnesc parintii si stramosii nostri. Numai ca nu-s increzuti ca sursele adunate for fi utilizate dupa destinatie.
In vara anului 2009 gimnaziul din sat a fost reparat datorita suportului financiar oferit de o biserica non-apostolica „Pro umanitas Germania-Elvetia”. Au fost schimbate acoperisul, geamurile, reparata podeaua prin clase, s-au infaptuit alte lucrari. Pe tot parcursul reparatiei primarul nici nu s-a aratat pe la gimnaziu. In schimb a venit la 1 septembrie, facindu-si loc printre oaspetii de onoare, acei care au contribuit la realizarea proiectului. Asta toamna, cu contributia Consiliului Raional, in gimnaziu a fost instalata o sistema de incalzire autonoma. Ne-am bucurat ca iarna copiii si profesorii nu vor mai trage frig. Dar sperantele noastre nu s-au adeverit. Cu toate ca inca vara primaria a fost sesizata de administratia gimnaziului in scris ca institutia are nevoie pe iarna de carburanti, cind s-a racit timpul, doua saptamini, am fost nevoiti sa facem focul cu aschii si rumegus de lemn. Gimnaziul a fost aprovizionat cu carbuni numai dupa interventia autoritatilor raionale.
Inainte de anul nou Consiliul Raional ne-a alocat 9 mii de lei ca sa alimentam si copiii din clasele mari. Dar copiii nici pina acum nu primesc dejunuri pentru ca primarul nu a binevoit sa incheie contract cu un furnizor de produse alimentare.
Acum primarul si cu adeptii lui din consiliul local incearca sa vinda ce-a mai ramas din patrimoniul fostei intreprinderi pentru achizitionarea si desfacerea fructelor, desigur unor pesoane apropiate lor si la preturi simbolice.
Agentii economici din sat nu au trecere si sustinere la primarie, de aceea foarte multe paminturi stau pirloaga.
Daca cineva are nevoie de vre-un document de la primarie este o mare problema sa-l obtina, fiindca primarul nu poate fi gasit cu saptaminile la serviciu. Cu oamenii se poarta foarte grosolan, utilizind niste fraze de ti se usuca urechile la auzul lor.
Acestea-s doar o parte din problemele legate de inactivitatea primariei. Noi am ribdat citiva ani cu speranta ca primarul se va intoarce cu fata la obligatiunile sale, la problemele satului. Dar s-a intimplat invers si paharul rabdarii noastre s-a umplut”, scriu autorii demersului la redactie, mentionind ca asemenea plingeri au trimis si autoritatilor republicane.
La demers sunt anexate si un numar de documente, inclusiv procesul-verbal al adunarii cetatenilor satului la care au fost discutate motivele privind initierea referendumului local pentru revocarea inainte de termen a primarului. La adunare au participat 75 de locuitori si vorbitorii in dezbateri au invocat, in fond, problemele descrise mai sus.
Primarul considera intentia initiatorilor neintemeiata
In hotarirea judecatoriei Rezina se precizeaza ca Anatol Vacaru recunoaste dreptul cetatenilor de a initia procedura de revocare a primarului prin referendum, insa a cerut ca cererea acestora sa fie respinsa pe motiv ca adunarea cetatenilor a fost organizata cu incalcarea legislatiei in vigoare. Dupa audierea partilor, studierea materialelor si dovezilor prezentate de participantii la proces, instanta a considerat ca cererea grupului de initiativa este intemeiata si trebuie satisfacuta.
Solicitat de CUVINTUL sa comenteze pretentiile oponentilor sai, primarul Anatol Vacaru a remarcat ca faptul dat demonstreaza ca in Otac exista o opozitie adevarata. Potrivit dinsului liderii grupului de initiativa sunt patru fosti pretendenti la functia de primar, care au pierdut alegerile din 2007, cind 75 la suta din alegatorii din Otac au votat pentru A.Vacaru. Acestea, a mai spus primarul, ocupa diferite posturi si in ultimii ani au acumulat la activ diverse pacate, pentru care ar trebui trasi la raspundere. Dar pentru a evita acest lucru au hotirit sa revoce primarul care le incurca.
Anatol Vacaru a mai mentionat ca a facut un demers vizavi de incalcarile liderilor opozitiei in adresa Procuraturii Generale si a atacat la Curtea de Apel Chisinau hotarirea Judecatoriei Rezina cu privire la inregistrarea grupului de initiativa privind organizarea referendumului de revocare a primarului.
Solicitat sa-si expuna parerea vizavi de rezultatele unui eventual referendum, A.Vacaru a spus ca initiatorii acestuia ar putea cistiga numai in cazul daca dinsul isi va da benevol demisia. In caz contrar mizeaza pe sustinerea majoritatii alegatorilor din Otac. Dar daca eu ma retrag, lupta pentru mandatul de primar se va duce intre fostii pretendenti, a remarcat primarul Anatol Vacaru.
In imagine: Anatol Vacaru
Tudor Iascenco, 23 aprilie 2010
Consilierii nu s-au prezentat la sedinta in-corpore
Sedinta Consiliului Raional Rezina, preconizata pentru data de 20 aprilie nu a avut loc. La ora fixata, in sala de sedinte a consiliului, proaspat renovata, erau prezenti angajati ai directiilor si serviciilor raionale, primari si secretari ai consiliilor locale si... un singur consilier, Silvia Popov (PLDM).
Presedintele raionului, Valeriu Ciorici a informat asistenta ca deoarece consilierii nu s-au prezentat, sesiunea nu va avea loc. In legislatura curenta este pentru prima data cind majoritatea absoluta a consilierilor nu se prezinta la o sedinta fixata din timp. Presedintele nu a nominalizat careva motive care i-ar fi determinat pe consilieri sa boicoteze sedinta. Apropo, la acel moment am vazut in incinta consiliului mai multi consilieri, iar cineva spunea ca in aceeasi zi, cu vreo ora inainte, acolo a avut loc sedinta fractiunii PCRM.
Silvia Popov a dat citirii urmatoarea declaratie din partea consilierilor raionali alesi pe listele partidelor de orientare democrata, intitulata: "Cu privire la falsificarea deciziei Consiliului Raional din decembrie 2009 referitor la termenii prezentarii de catre presedintele raionului V.Ciorici a informatiei despre activitatea sa si a serviciilor publice subordonate lui in anul 2009”. In ea se mentioneaza: "Fractiunea consilierilor democrati constituita la sedinta Consiliului Raional in a. 2009 in componenta a 12 consilieri constata cu profunda ingrijorare ca la formarea
 programului de activitate a Consiliului Raional pentru primul semestru al anului 2010 consilierii democrati au propus ca in primul trimestru sa fie prevazuta spre examinare ca chestiune de baza si obligatorie darea de seama a presedintelui si vicepresedintilor raionului, precum si a sefilor de directii privind activitatea desfasurata in 2009. La sedinta din luna decembrie propunerea a fost sustinuta si votata unanim. In procesul intocmirii procesului-verbal al sedintei responsabilii de aceasta lucrare intentionat au falsificat decizia consiliului, transferind chestiunea data la sfirsitul trimestrului al doilea – inceputul trimestrului al treilea. Din aceste motive darea de seama n-a fost examinata in primul trimestru si n-a fost inclusa nici in ordinea de zi a sedintei din 20 aprilie. Faptul demonstreaza inca o data atitudinea dispretuitoare a conducerii raionului fata de propunerile opozitiei si hotaririle Consiliului Raional. Mai mult ca atit, s-a incalcat Legea privind administratia publica locala, care in art. 53, al.1, litera „a” expres prevede ca presedintele raionului „asigura executarea deciziilor Consiliului Raional”, iar conform literei „q” la solicitarea consiliului prezinta informatii despre activitatea sa si a serviciilor publice din subordine.
Avind in vedere cele expuse, fractiunea democrata din Consiliul Raional Rezina declara ca refuza sa participe la sedinta consiliului din 20 aprilie 2010.
In acelas timp fractiunea cere:
1. In conformitate cu art. 45, alineatul 2 din Legea privind administratia publica locala, de la presedintele raionului V.Ciorici, convocarea in perioada 20-30 aprilie 2010 a unei sedinte estraordinare, in agenda careia in mod obligatoriu sa fie inclusa chestiunea „Darea de seama a presedintelui si vicepresedintilor raionului, sefilor directiilor subordonate consiliului despre activitatea desfasurata in anul 2009”.
2. Secretarul consiliului V.Gobjila sa prezinte in scris o informatie privind la modificarea samovolnica a deciziei Consiliului din decembrie 2009 „Cu privire la aprobarea planului de activitate al Consiliului Raional pentru primul semestru al anului 2010”.
In numele fractiunii declaratia este semnata de liderul ei, Nicolae Olaru.
Ce prevede Legea
Articolul 175 din Codul Electoral al R.Moldova stipuleaza ca „referendumul local reprezinta consultarea cetatenilor in probleme de interes deosebit pentru sat (comuna), etc. Revocarea primarului... se efectuiaza de asemenea, prin referendum local, care poate fi initiat dupa expirarea unui an de la intrarea acestuia in functie, dar nu si pe parcursul ultimelor 6 luni inainte de expirarea mandatului.
Revocarea primarului prin referendum poate fi initiata in cazul in care acesta nu respecta interesele somunitatii locale, nu exercita in mod adecvat atributiile de ales local, prevazute de lege, incalca normele morale si etice, fapte confirmate in modul stabilit, se spune in art.177 al CE. Referendumul poate fi initiat de ½ din numarul consilierilor alesi, sau de 10 la suta din numarul cetatenilor cu drept de vot care domiciliaza in teritoriul respectiv.
In cazul cind initiativa desfasurarii referendumului vine de la cetateni, se constitue un grup de initiativa, format din cel putin 20 de cetateni cu drept de vot si cu domiciliu in localitatea data. La adunarea de constituire a grupului trebuie sa participe cel putin 30 de persoane, initiatorii fiind obligati cu cel putin 3 zile inainte de adunare sa comunice in scris primarului data, timpul, locul si scopul intrunirii.
In cazul initierii referendumului local grupul de initiativa este inregistrat de catre judecatoria in a carei raza teritoriala se afla localitatea respectiva.
Termenul de colectare a semnaturilor in sustinerea referendumului nu poate fi mai mic de 30 si mai mare de 60 de zile calendaristice.
Dupa expirarea a 15 zile de la depunerea listelor de subsriptie consiliul local respectiv adopta decizia privind desfasurarea referendumului sau refuzul de a-l efectua.
Pentru ca referendumul local sa fie valabil la el trebuie sa participe nu mai putin de jumatate din numarul cetatenilor inscrisi in listele electorale, se mai mentioneaza in Codul Electoral.
In imagini: consiliera Silvia Popov, presedintele raionului Valeriu Ciorici
Reporter „C”, 23 aprilie 2010
Ascultind oamenii, mai usor pot fi gasite solutii
Prim-ministrul Vlad Filat a fost vineri, intr-o vizita de lucru, la Orhei, unde a avut o intrevedere cu activul raionului, a vizitat citeva intreprinderi si a raspuns la intrebarile oamenilor.
Premierul despre relatiile dintre autoritatile locale si cele centrale
La intrevederea premierului cu activul conducerea raionului a facut o scurta prezentare a situatiei, mentionind ca in linii mari aceasta este una satisfacatoare. Astfel, 55 din cele 75 de localitati ale raionului au fost conectate deja la conducta de gaze. De asemenea, majoritatea localitatilor sunt asigurate cu apa potabila. Factorii de decizie sustin ca, desi se confrunta cu mai multe probleme, in special in domeniul infrastructurii, nu au admis pina in prezent restante la capitolul plati sociale.
Vlad Filat a mentionat ca vizitele pe care le intreprinde periodic in teritorii nu sunt intimplatoare si a spus ca aceste vizite ii permit sa asculte oamenii, sa vada care este starea reala de lucruri, cum sunt percepute la nivel local actiunile Guvernului si sa identifice solutii pentru depasirea in comun a problemelor existente, informeaza serviciul de presa al Guvernului.
Premierul a declarat ca, pentru Orhei, la fel ca si pentru restul tarii, e necesar sa se stabileasca obiective clare, spre atingerea carora sa se actioneze consecvent.
Prim-ministrul a mentionat ca, pina in prezent, la solutionarea problemelor s-a actionat haotic, ceea ce a frinat dezvoltarea teritoriilor si a tarii in general si ca pe viitor este nevoie de strategii bine structurate, de planuri de actiuni concrete. Dumnealui i-a asigurat pe cei prezenti la intrevedere ca Guvernul va actiona in vederea dezvoltarii conceptului de regionalizare, asigurarii unei autonomii reale a teritoriilor, care ar permite autoritatilor locale sa-si gestioneze eficient proprietatile.
„Relatiile dintre autoritatile locale si cele centrale trebuie sa fie de parteneriat, dar nu de subordonare, iar in rezultatul acestei colaborari sa beneficieze cetatenii”, a spus prim-ministrul.
In opinia prim-ministrului situatia in tara continua sa ramina una dificila, desi autoritatile au reusit sa obtina o stabilizare bugetara si sa asigure onorarea platilor sociale la timp. Vlad Filat a indemnat autoritatile locale sa actioneze in vederea identificarii solutiilor de alternativa, sa valorifice mai activ oportunitatile pe care le ofera proiectele de cooperare transfrontaliera.
...despre opozitie si alegerile anticipate
“Noi i-am atentionat, in repetate rinduri, pe cei care sunt acum in opozitie sa nu puna tara la incercari continue, sa accepte situatia care este, sa voteze presedintele si sa ofere posibilitate tarii sa se dezvolte pentru o perioada de 4 ani, dupa care cetatenii sa dea aprecierea privind calitatea guvernarii. Din pacate, nu s-a inteles”, a spus liderul PLDM, remarcind ca astfel Moldova se confrunta “cu risc major de a avea alegeri anticipate”. “Comunistii urmeaza sa-si asume intreaga responsabilitate pentru aceasta provocare la care au supus Republica Moldova. Nu ma refer la membrii de rind, ci la cei care adopta la ei decizii”, a mentionat V.Filat.
Referindu-se la initiativa de adoptare, prin referendum, a unei noi Constitutii, premierul a mentionat: “Nu am spus ca iata noi, in 4, am luat o decizie si am impus-o. Nu! Noi am spus ca oamenii se vor expune pro sau impotriva, in cadrul referendumului, asupra acestei idei. In plus, noi vom actiona doar intr-un cadru de sprijin total din partea partenerilor nostri externi. Nu inteleg de unde vine aceasta isterie? Cei care incearca sa anticipeze anumite lucruri, sa creeze tensiuni in societate, nu au decit sa-si asume responsabilitatea pentru actiuni, absolut iresponsabile”, a mai spus prim-ministrul.
...despre obligatiuni si responsabilitati
Vizitind intreprinderile ASPA si "Orhei-Vit", prim-ministrul a luat cunostinta de activitatea celor doi agenti economici, a discutat cu conducerea si cu colectivele despre conditiile de lucru, realizari, probleme si perspective.
Angajatii de la ASPA au adresat prim-ministrului mai multe intrebari de ordin social-economic. In special, oamenii s-au interesat de posibilitatile de majorare a pensiilor si salariilor, dar si de imbunatatirea conditiilor de munca, de unele probleme ce tin de importul materiei prime necesare intreprinderii lor, impozitarea activitatii de intreprinzator si posibilitatile de suport din partea statului.
Vlad Filat a mentionat ca onorarea platilor sociale este o prioritate a noului Guvern si a spus ca, pina in prezent, nu au fost admise nici un fel de restante in acest sens. „Statul este in capacitate deplina de a-si onora angajamentele sociale”, a spus prim-ministrul, precizind ca Guvernul isi asuma doar obiective realiste.
In opinia premierului e usor sa faci declaratii despre majorarea pensiilor si salariilor fara a avea o acoperire practica, accentuind ca actualul Guvern niciodata nu a facut promisiuni populiste. „Sporirea nivelului de bunastare al populatiei, inclusiv majorarea pensiilor si salariilor, noi o corelam cu cresterea economica. Trebuie sa muncim impreuna pentru atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus, sa nu asteptam ca cineva ne va rezolva problemele”, a spus V.Filat.
La "Orhei-Vit" prim-ministrul a vizitat sectiile in care se produc sucuri si ambalaje, a luat cunostinta de procesul de producere si conditiile de munca, a discutat cu muncitorii subiecte ce tin de protectia si promovarea producatorului autohton, accesul agentilor economici la credite, necesitatea subventionarii activitatii intreprinderilor de prelucrare.
Vlad Filat a mentionat ca protectia producatorului autohton este o prioritate pentru Guvern si a spus ca Executivul este dispus sa examineze propunerile ce vin de la agentii economici in acest sens, acceptind propunerea de a avea in timpul apropiat o intrevedere cu reprezentantii intreprinderilor de prelucrare, in cadrul careia sa fie examinate problemele existente si variantele posibile de solutionare a lor.
...despre remanierile de cadre in serviciile desconcentrate in teritoriu
Solicitat sa se pronunte vizavi de schimbarile promise de partidele de orientare democrata in campania electorala si realitatile din societatea noastra Vlad Filat a remarcat ca Guvernul actual are probleme serioase la acest capitol. „Avem multe situatii cind deciziile sau politica guvernului sunt sabotate si chiar distorsionate. Multi functionari in loc sa se ocupe de realizarea sarcinilor lor directe se regasesc mai mult in activitatea de partid. Inainte era simplu: dadea vojdiul din deget si oamenii scriau cerere de demisie, refuzind sa lupte cu aceasta nedreptate. Bineinteles, vom face niste ajustari de cadre, dar trebuie sa intuim ca avem si carente la procesul de angajare. Chiar saptamina trecuta am avut o discutie serioasa la guvern in acest sens. Da, sunt oameni care au contribuit la schimbarea din tara, dar acestea mai trebuie sa aiba si calitati care ar permite promovarea lor in anumite functii. Or, daca in locul unui functionar mediocru punem altul la fel, nu se schimba nimic. Oricum trebuie sa stiti - procesul remanierilor de cadre in serviciile desconcentrate in teritoriu a inceput si va fi dus la capat.
Reporter „C” , 26 martie 2010
Autoritatile publice locale: ce fac si pentru cine?
Subiectul unui nou scandal - maidanezii
Autoritatile din Rezina, dorind „sa curate” orasul de ciinii vagabonzi, s-au ales cu un scandal de proportii, care demonstreaza inca o data ca orice lucru are succes doar atunci cind este realizat de oameni competenti, cu scaun la cap.
Dupa cum am stabilit in baza unor documente si a depozitiilor facute de martori oculari, simbata dimineata, Veaceslav Artin, ex-politist, in prezent angajat al sectiei din Rezina a Pazei de Stat si, prin cumul, specialist pentru amenajarea spatiilor verzi la Intreprinderea Municipala ”Servicii Comunal-Locative” (IM ”SCL”), cu o arma speciala, cu luneta si teava ghintuita, a iesit in oras sa impuste maidanezii.
„Pe mine niciun ciine nu ma musca, pentru ca eu ii iubesc”
Tudor Turcanu, maestru in arte, cetatean de onoare al or. Rezina ne-a povestit urmatoarele: „Dimineata, de obicei, fac o plimbare, impreuna cu ciinele meu, prin centrul orasului. Simbata, pe la ora 8 eram linga primarie. Lachi al meu se juca nu departe cu Dic, ciinele vecinului Alexandru Sapaniuc. Deodata am auzit un suierat de glonte. Dic a cazut schelalaind de durere. La inceput mi s-a parut ca s-a tras din caminul scolii profesionale. Mai apoi am observat un barbat in uniforma, cu arma in miini, care a mai tras citeva focuri in niste ciini de pe teritoriul scolii. I-am strigat ca nu-i bine ce face. Fara sa spuna un cuvint, dinsul s-a intors si a plecat mai departe. Eu am luat in brate ciinele ranit si m-am grabit sa-l duc stapinului. In drum spre casa am mai vazut citiva ciini impuscati (in imagine). Linga o catelusa moarta schelalaiau citiva tincusori.
A doua zi mergeam de la Centrul Comunitar de Cultura. Pe teritoriul scolii profesionale zacea ranit un ciine roscat. Nu departe mai erau citeva animale moarte. Eu cred ca asemenea lucruri sunt inadmisibile si cei care au permis aceste actiuni, dar mai ales executorii, trebuie trasi la raspundere. Nu cred ca exista careva legi care ar permite ca cineva sa umble impuscind in plina zi prin oras, sa omoare intr-un mod atit de barbar niste animale nevinovate. Am auzit si eu ca unii se pling precum ca au suferit din cauza maidanezilor. Eu cred ca asa, nitam-nisam, ciinele nu-l ataca pe om, trebuie sa existe careva motive. Poate ca, simtind in preajma un om rau, animalele mai degraba incearca sa se apere? Pe mine niciodata, niciun ciine nu m-a muscat, dimpotriva, toti cauta sa se joace. Poate de atita ca eu ii iubesc”, ne spunea maestrul Tudor Turcanu.
„Utilizarea unei asemenea arme este interzisa chiar si la vinatoare”
Alexandru Sapaniuc a fost primul care a reactionat la „vinatoarea de ciini”: „Cind dl Turcanu mi-a povestit despre cele intimplate, mentionind ca Dic a fost impuscat de un barbat inalt, in uniforma, care era cu un automobil al politiei, cu ferestrele tonate, eu indata mi-am dat seama ca acesta poate fi numai V.Artin. Stiam ca in Rezina anume dinsul se ocupa cu nimicirea ciinilor. Noi il consideram pe Dic membru al familiei. A crescut impreuna cu copiii, care il iubesc foarte mult. Este un ciine de vinatoare, dresat, bine ingrijit. Prin luneta carabinei Artin nu putea sa nu observe ca Dic avea zgarda, urechea si coada taiate, semne caracteristice unui ciine de vinatoare. Si totusi a tras.
Pe de alta parte, nu inteleg cine i-a permis sa umble si sa impuste prin oras. Mai ales cu o arma speciala, utilizarea careia este interzisa chiar si la vinatoare. Ea bate pina la 5 mii de metri, glontele poate usor ricosa de la orice obiect si nimeri complet in alta parte. Luni am dus o parte din ciinii impuscati la expertiza. Nici in unul nu a fost gasit glontele ucigator, fapt care demonstreaza ce putere de bataie are aceasta arma.
Aflind despre cele intimplate, imediat am depus o cerere la politie si alta – la procuratura, ca sa se intenteze o ancheta pe cazul dat. Apoi l-am contactat pe primarul Petru Sova, care a negat ca i-ar fi dat lui Artin asemenea indicatii. La politie m-au asigurat ca vor lua masuri. A doua zi mi-au spus ca pe acest caz a fost intocmit un proces verbal, ca V.Artin a depus marturii, dar arma nu a fost gasita, dinsul declarind ca a aruncat-o in Nistru. Luni la politie mi s-a spus ca arma, totusi, a fost gasita si se afla la comisariat.
Din discutiile cu diferiti colaboratori ai comisariatului am inteles ca cineva incearca sa musamalizeze cazul. Acest mod de lupta cu maidanezii, practicat la noi de mai mult timp, contravine legii. Nu cred ca V.Artin, dar si cei care au permis utilizarea carabinei cu luneta, ca fosti politisti, nu cunosteau acest lucru”, a remarcat in demersul sau la redactie Alexandru Sapaniuc.
Primarul, impus de situatie, a permis impuscarea ciinilor”
Contactat de noi, primarul Petru Sova a spus ca multi cetateni cer de la primarie sa intreprinda masuri pentru a curati orasul de ciinii vagabonzi care ataca oamenii. In multe cazuri victimele au fost nevoite sa se trateze in spital. Anul trecut, la o consfatuire cu participarea reprezentantilor serviciilor sanitare si veterinare, intreprinderii „Servicii Comunal Locative”, unor consilieri au fost analizate diferite variante, inclusiv impuscarea, castrarea sau izolarea animalelor fara stapin. Deoarece nu s-a ajuns la un numitor comun, a ramas ca solutia s-o gaseasca administratia IM ”SCL”, a declarat pentru „C” primarul.
Peste o zi, in cadrul sedintei Consiliului orasenesc, solicitat de consilierul Anatol Cuzuioc, primarul a declarat ca, fiind impus de situatie, a permis impuscarea ciinilor.
Moldova nu are o lege care sa apere drepturile animalelor”
Actuala pentru majoritatea oraselor, problema maidanezilor este solutionata in mod diferit. In unele localitati pentru ciinii fara stapin se construiesc aziluri speciale. In altele aceste animale sunt sterilizate si astfel se stopeaza inmultirea lor. Si in Rezina mai inainte maidanezii erau prinsi de un angajat al intreprinderii comunal-locative, fiind eutanasiati intr-un loc special. Nici intr-o tara civilizata nu se admite impuscarea in public a maidanezilor. Acum doua luni, Asociatia pentru protectia animalelor fara adapost din Chisinau (ALGA) a lansat o actiune de colectare a semnaturilor in sustinerea ciinilor vagabonzi si impotriva eutanasierii acestora. Organizatorii actiunii pledeaza pentru aplicarea unor metode civilizate ca, de exemplu, sterilizarea ciinilor si construirea unor adaposturi pentru acestia. „Acceptam eutanasierea ciinilor doar in cazul depistarii unor boli grave si incurabile si doar in cadrul unor clinici veterinare specializate", afirma cei de la Asociatia pentru protectia animalelor fara adapost.
Potrivit liderilor ALGA, pina in prezent, Republica Moldova nu are o lege care sa apere drepturile animalelor. In acest sens, a fost inaintat un proiect de lege de catre organizatiile pentru protectia animalelor. Acest proiect a fost aprobat de catre Guvern si urmeaza sa fie examinat in lectura a doua de catre Parlament. Expertii din domeniul protectiei animalelor au mai comunicat, ca aplicarea legii ar solutiona problema maidanezilor si mai putini oameni ar fi muscati in strada.
Cit de periculosi sunt, totusi, maidanezii? ”
Raspuns la aceasta intrebare am gasit la Centrul de Medicina Preventiva Rezina. Medicul Vladimir Sinchevici ne-a spus ca in anul 2009 in raionul Rezina au fost inregistrate 35 de cazuri cind oamenii au fost muscati de ciini, in 2010 – 6 cazuri. Numai intr-un caz, care a avut loc la Papauti, s-a stabilit ca animalul era bolnav de turbare. Drept ca nu toate victimele se adreseaza la spital, a precizat medicul, adaugind ca cei muscati beneficiaza de un tratament special gratuit, citeva zile - in stationar, restul zilelor – in regim de ambulator.
Procuratura a demarat o ancheta”
Cu Veaceslav Artin nu am reusit sa vorbim. Acasa, la telefonul 2-23-13, nimeni nu ridica receptorul, la serviciu, miercuri, o doamna de la contabilitate ne-a spus ca dinsul se afla in concediu. In lamurirea sa la politie V.Artin afirma ca in obligatiunile lui de serviciu la IM „SCL” intra si nimicirea ciinilor si a pisicilor vagabonde si ca face acest lucru la indicatia si cu consimtamintul primariei si administratiei intreprinderii. La procuratura Rezina ni s-a comunicat ca V.Artin detine in mod legal arma implicata in acest scandal si care la moment se afla la procuratura. Pe cazul dat a fost demarata o ancheta despre rezultatele careia cititorii vor fi informati in unul din numerele viitoare.
Departamentul Investigatii, 26 martie 2010
In cautare de fonduri
Pentru constructia scolii noi din satul Parcani, raionul Soldanesti pina in prezent s-au cheltuit circa 14 milioane de lei. Pentru finisarea lucrarilor la acest obiect mai este nevoie de cel putin 6 milioane de lei. Intre timp, numarul elevilor a scazut in jumatate si continua sa se diminueze. Dar administratia publica locala doreste sa finiseze cladirea.
Potrivit datelor statistice, la sfirsitul anilor 1980, in satul Parcani locuiau aproximativ o mie de cetateni, inclusiv circa 150 de copii de virsta scolara. Deoarece cladirea scolii era veche, la initiativa unui grup de sateni, in sat a inceput constructia unei scoli-tip. Lucrarile din start se desfasurau cu dificultati. Economia tarii tocmai se confrunta cu urmarile destramarii imperiului sovietic. Dupa doi ani de lucru, constructorii au plecat de pe santier, facind o pauza de 15 ani. In acest rastimp cladirea a fost devastata, fiind furate usile si ferestrele.
La insistenta initiatorilor de alta data, cu sustinerea parlamentarilor din partea locului, in 2006, lucrarile au fost reluate, ca peste trei ani, pe motiv ca a fost suspendata finantarea, constructorii iarasi sa paraseasca santierul.
Danila Chilimari, pensionar, mai tine minte cu cita gilceava a fost alocat terenul pentru constructia scolii. Pe timpuri, pe acest sector, parcanenii aveau plantati pomi fructiferi si vita-de-vie. Nu toti gospodarii vroiau sa cedeze pamintul chiar si contra unor compensatii financiare. Dar, luind in consideratie faptul ca in viitoarea institutie copiii din localitate urmau sa aiba conditii de studii foarte bune, oamenii au mers la mari pierderi doar pentru a consolida baza sociala a satului. Cu atit mai mult ca ni se spunea ca aici aveau sa vina si multi copii din Soldanesti, carora le era mai aproape pina la Parcani, decit pina la liceul din oras, isi aminteste D.Chilimari.
Conform datelor recensamintului din anul 2004, in cele vreo 300 de gospodarii din satul Parcani locuiesc peste 700 de oameni. Actualmente gimnaziul de aici este frecventat de aproximativ 70 de elevi. In pofida acestui fapt, primarul localitatii, Valeriu Lopaci, considera ca satul are nevoie de o scoala noua, pentru ca incaperea actualului gimnaziu a fost construita in 1890, are ferestre inguste, salile sunt intunecoase...
Da, finisarea lucrarilor la santier necesita surse solide, mentioneaza primarul, precizind ca administratia publica locala este implicata in implementarea mai multor proiecte de grant. Primarul prevede ca pe viitor in noul edificiu al gimnaziului sa fie deschis un centru de plasament pentru copiii din raion si, de ce nu, din toata republica.
In prezent, in fiecare clasa, isi fac studiile aproximativ cite 10 elevi. Din lipsa de copii, nu sunt clasele a doua si respectiv a sasea. Pentru intretinerea unui copil la gimnaziul din Parcani bugetul cheltuie pina la 8 mii de lei pe an. Dupa cum a recunoscut si primarul satului, aceasta este o suma extrem de mare, mai ales daca luam in calcul faptul ca din incasarile proprii administratia locala reuseste sa achite salariile angajatilor sai din teritoriu numai pentru patru luni.
Referindu-se la viitorul institutiei, Angela Lopaci, director-adjunct la gimnazul Parcani, a precizat ca in clasele primare invata 28 de elevi si 40 de copii fac carte in clasele gimnaziale. Daca in anul curent scoala o vor absolvi 13 elevi, apoi in clasa intii vor veni doar 8. Cred, optimizarea despre care se vorbeste atit de mult, va ajunge si la Parcani, este de parere sursa citata. In acelasi timp Angela Lopaci spera ca la Parcani, unde ar putea fi create conditii mult mai bune decit in institutiile din centrul raional, ar putea veni sa invete multi copii din partea de rasarit a orasului Soldanesti.
De aceasta parere este si Angela Chilimari, sefa gradinitei din Parcani, dar si multi parinti, care considera ca trebuie dusa la capat constructia scolii. Problema e ca pentru finisarea edificiului sunt necesare sume solide, care la moment lipsesc.
Apropo, in pofida crizei economice-financiare din tara, volumul investitiilor capitale valorificate in raionul Soldanesti in 2009 a ajuns la 23 mln lei, cu 2,6 mln lei mai mult decit in anul precedent.
Potrivit lui Alexandru Relitchi, presedintele raionului, 7,6 mln lei au fost alocati din bugetul de stat, peste un milion de lei - din bugetul raional, iar 3,2 milioane lei - din bugetele locale. Sursa citata a precizat ca aproximativ 4,5 milioane lei din suma valorificata au ajuns in raion prin intermediul diferitor organizatii internationale si nationale. Spre exemplu, cu suportul SA „Moldova-Gaz” au fost executate lucrari de gazificare a localitatilor raionului in suma de 3,6 mln lei. Circa 400 mii lei au fost valorificati la constructia salii sportive din satul Dobrusa. Aproximativ 2 milioane lei a costat reparatia cladirii gimnaziului din Gauzeni. La reparatia baii satesti din Parcani au fost insusiti 400 mii lei. Tot la Parcani, deja prin intermediul PNUD a fost renovat centrul comunitar de servicii.
In imagini: Scoala pe care o asteapta elevii, pedagogii si parintii; In salile de clasa cu greu patrunde lumina si aerul proaspat; E posibil sa nu mai fi ramas in republica scoli atit de vechi, ca aceasta din Parcani
Victor Sofroni, 19 martie 2010
Revenim la materialele publicate
Drumul Rezina-Orhei, posibil, va fi reabilitat in 2010
Pentru reabilitarea drumului Rezina-Orhei, in Bugetul de Stat pentru anul 2010, sunt prevazuti 136 mln lei. Inca 2,4 mln euro (circa 40 mln lei) a promis sa aloce in acest scop Lafarge Ciment (Moldova) SA. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor cauta solutii pentru a suplimenta fondurile cu inca vre-o 300 mln lei necesari pentru finalizarea lucrarilor in anul 2010, a relatat pentru CUVINTUL ministrul TID Anatol Salaru.
Promisiuni electorale goale
Despre necesitatea reparatiei capitale a sectorului de drum Rezina-Orhei se vorbeste demult. In 2007 se parea ca, in sfirsit, carul s-a urnit din loc. Agitind alegatorii din raionul Rezina sa sustina in alegerile locale reprezentantii PCRM, Vasile Tarlev, pe atunci prim-ministru, alaturi de colegii sai de cabinet, parlamentarii comunisti, accentuau ca numai daca vor ramine ei la putere vor fi solutionate mai multe probleme ale raionului, inclusiv va fi reabilitat sectorul de drum Rezina-Orhei. La o intrunire a activului raionului inainte de alegerile repetate in Consiliul raional din noiembrie 2007, Vasile Tarlev vorbea despre reparatia acestui drum ca despre un fapt aproape implinit, precizind ca in acest scop au fost alocati 400 mln de lei, firma care va efectua lucrarile dispune de cea mai moderna baza de productie si echipament si ca lucrarile urmeaza sa fie incheiate deja in 2008.
Cei care circula pe acest traseu si cititorii saptaminalului CUVINTUL stiu bine ce s-a intimplat in realitate: incepute la sfirsitul lui 2007, dupa citeva luni lucrarile au fost suspendate.
Solicitat in vara lui 2008 de CUVINTUL, Valentin Brinister, managerul-sef al SRL „Tehnorut", antreprenorul principal al obiectului dat, motiva suspendarea lucrarilor prin faptul ca a fost stopata finantarea. „Am primit numai 20 de mln de lei, desi am efectuat lucrari in valoare de 26 mln si cind va fi reluata finantarea nu stim”, afirma dinsul.
Ulterior Curtea de Conturi, in raportul despre activitatea IS ”Administratia de Stat a Drumurilor” in anii 2007-2008, preciza: „Lucrarile de reparatie a drumului R-20 Rezina-Orhei-Calarasi au fost achizitionate si acceptate de IS ”Administratia de Stat a Drumurilor” contrar prevederilor legale, acest obiectiv nefiind inclus in legile bugetare ale anilor 2007-2008". Mai mult, potrivit Curtii de Conturi, IS ”Administratia de Stat a Drumurilor” „a achizitionat lucrarile de reabilitare a drumului Rezina-Orhei-Calarasi, finantate din contul investitiilor capitale, fara a respecta conditiile de asigurare cu fondurile necesare in vederea executarii contractului ce viza acest obiect, cel mai costisitor in republica”. Conform contractului, lucrarile de reabilitare a drumului urmau sa fie executate in 15 luni, cele din 2007 fiind indeplinite din propriile resurse ale antreprenorului, cu achitarea ulterioara in a. 2008 din contul si in limita mijloacelor financiare prevazute in Bugetul de Stat”. Numai ca nici in 2007, nici in 2008 in Bugetul de Stat n-au fost prevazute resurse pentru reabilitarea drumului Rezina-Orhei-Calarasi", se preciza in raportul Curtii de Conturi.
Suspendind lucrarile la tronsonul Rezina-Orhei, din lipsa de finante, Guvernul „a gasit” 91 mln de lei pentru reparatia sectorului de drum Orhei - Manastirea Curchi, reparatia careia se desfasura sub patronatul lui Marian Lupu, presedintele Parlamentului si a presedintelui Vladimir Voronin si care a fost incredintata tot IM ”Tehnorut” SRL.
Odata stopate in primavara lui 2008, lucrarile la drumul Rezina-Orhei nu au mai reinceput
Peste un timp IS ”Administratia de Stat a Drumurilor” a reziliat contractul cu IM ”Tehnorut” SRL de reabilitare a drumului Rezina-Orhei, invocind motivul ca „cerintele actuale prevad cresterea ponderentei traficului si a sarcinii pe axe” or, din cauza ca pe sectorul dat circula multe automobile grele „a aparut necesitatea de a revizui si modifica proiectul de executie elaborat initial”. Motivatia pare destul de stranie, ca sa nu spunem altfel, fiindca automobilele grele circula pe acest drum de vreo douazeci de ani.
In vara lui 2008 ministrul Transporturilor Vasile Ursu afirma intr-un raspuns adresat CUVINTUL-ui ca „pina la sfirsitul anului 2009 reparatia drumului Rezina-Orhei urmeaza sa fie finalizata”. In aceeasi ordine de idei, Iurie Pasa de la IS ”Administratia de Stat a Drumurilor” ne informa ca „in Legea Bugetului de Stat pentru a. 2009 pentru reparatia drumului Rezina-Orhei sunt alocati 143,9 sute de mii lei. Inca circa 32 mln lei sunt juruiti de Lafarge Ciment (Moldova) SA”. In realitate, la obiectul dat nu s-a valorificat nici un banut. Pe parcursul anului IS ”Administratia de Stat a Drumurilor”, desi a anuntat mai multe tendere, asa si nu a reusit (sau nu a dorit) sa selecteze un nou antreprenor pentru obiectul dat.
Guvernul Filat vrea sa finalizeze lucrarile in 2010
In 2009 CUVINTUL a abordat in citeva materiale problemele legate de reabilitarea drumului Rezina-Orhei. Dorind sa aflam pozitia noii guvernari fata de acest obiect, i-am trimis publicatiile ministrului Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor Anatol Salaru, solicitindu-i sa ne informeze despre planurile Guvenului vizavi de soarta drumului dat, care pe alocuri a devenit aproape impracticabil. Domnia sa ne-a relatat ca problemele expuse in articolele din CUVINTUL au fost examinate la o sedinta de lucru, convocata in februarie 2010 la Rezina cu participarea viceministrului Boris Gherasim, sefului IS ”Administratia de Stat a Drumurilor” Vitalie Panurco si adjunctului sau Vasile Filip, presedintelui raionului Valeriu Ciorici, primarului de Rezina Petru Sova s.a. persoane oficiale din teritoriu.
In cadrul intrunirii B.Gherasim a dat asigurari ca desi in Bugetul de Stat pentru reabilitarea drumului Rezina-Orhei sunt prevazuti 136 mln lei, ministerul cauta posibilitati pentru a suplimenta fondurile cu pina la 300 mln lei, ca lucrarile sa fie finalizate in decursul anului 2010.
In aceeasi ordine de idei, intr-un interviu acodat cotidianului TIMPUL, Anatol Salaru mentiona ca traseul dat este unicul in republica pentru repararea caruia, in anul curent, au fost alocate surse din buget; ca pentru reabilitarea complecta a sectorului sunt necesari circa 550 mln de lei. In viziunea mea si a celor de la minister, Rezina trebuie conectata la Giurgiulesti. Agentii economici din zona trebuie sa aiba acces direct la Portul International Giurgiulesti, pentru a-si facilita exporturile, mai concretiza ministrul.
Autoritatile locale au posibilitatea sa demonstreze de ce sunt capabile
Am vrut sa aflam opinia dlui ministru Salaru si vizavi de alta problema actuala pe care locuitorii s. Ciorna si or. Rezina o abordeaza de ani de zile, dar fara nici un rezultat: redirectionarea autocamioanelor grele, cu ciment si metal, pe un drum de ocolire a s. Ciorna si or. Rezina. Circulatia acestor autovehicule pe strazile centrale ale acestor localitati creeaza locuitorilor dificultati serioase de ordin material si sanitar-ecologic.
Pe de alta parte, desi la fiecare doi-trei ani se cheltuie bani grei pentru reparatia carosabilului, strazile date sunt in permanenta pline de gropi. Din cauza vibratiei terenului, de-a lungul acestor strazi se deterioreaza casele, atmosfera este imbixita cu gaze si praf. In august 2008, vazind ca autoritatile nu iau in seama plingerile lor, locuitorii s. Ciorna au blocat drumul central, inaintind un sir de revendicari, inclusiv redirectionarea neconditionata a transportului greu pe un drum de ocolire. Administratia raionului le-a promis protestatarilor ca le va satisface cerintele. Dar mai departe de vorbe nu s-a mers.
O comisie de la IS ”Administratia de Stat a Drumurilor” atunci a constatat ca autocamioanele grele ar putea circula pe alt drum, care trece pe linga s. Papauti si iese la traseul Rezina-Balti, concretizind ca pentru revitalizarea traseului respectiv ar fi necesari circa 32 mln de lei, de care ministerul la moment nu dispunea.
Ulterior administratia Lafarge Ciment (Moldova) SA a declarat ca-i gata sa aloce pentru reparatia drumului Rezina-Orhei 3 mln de euro, 600 mii euro fiind transferati Ministerului Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor inca in 2008. Intre timp a aparut ideea de a utiliza cei 2,4 mln euro (circa 40 mln lei), juruiti de Lafarge Ciment (Moldova) SA, pentru aducerea in ordinea cuvenita a drumului de ocolire. In opinia autorilor acestei idei, utilizind aceste resurse pentru revitalizarea drumului de ocolire, s-ar solutiona concomitent mai multe probleme: ameliorarea situatiei sanitar-ecologice in Ciorna si Rezina, mentinerea in stare normala a carosabilului pe strazile centrale ale acestor localitati etc.
Autoritatile orasului, serviciul ecologic si cel sanitar, inspectia politiei rutiere, specialistii de la SA”Drumuri-Rezina”, solicitati de colaboratorul saptaminalului CUVINTUL (vezi articolul „Exista o varianta convenabila pentru toti”, CUVINTUL din 13 noiembrie 2009) au cazut de acord ca varianta data este foarte rationala si ar merita toata sustinerea.
Ministrul Anatol Salaru a evitat sa-si expuna direct parerea, mentionind ca la intrunirea de la Rezina „s-a hotarit ca reprezentantii uzinei de ciment impreuna cu primaria si executivul raional Rezina sa stabilieasca cel mai convenabil traseu de ocolire a satului Ciorna de catre camioanele de mare tonaj”.
Cu alte cuvinte, solutionarea problemei a fost lasata pe seama autoritatilor locale. Cine si cum le-ar impune s-o solutioneze? O noua inundatie a luncii Nistrului ca in vara lui 2008, cind autocamioanele grele au circulat anume pe acest drum? Niste noi actiuni de protest ale cetatenilor? Sau poate dorinta de a demonstra ca si autoritatile noastre sunt capabile nu numai de promisiuni, dar si de fapte concrete? Mai ales ca pentru solutionarea acestei probleme sunt si bani, si materiale, este nevoie doar de dorinta si vointa...
In imagine: Drumurile rezinene desfundate pana la refuz.
Tudor Iascenco, 19 martie 2010
Producatorii sunt nemultumiti
La intrunirea recenta a membrilor Asociatiei Producatorilor Agricoli (APA) „Asproagro” din Orhei au fost prezenti reprezentantii a 33 de gospodarii agricole din regiune, care s-au adunat sa-si expuna opiniile asupra Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli, document care a trezit in rindul agricultorilor reactii controversate.
Victor Negruta, presedintele APA „Asproagro”: In perioada 2006-2009 ne-am indeplinit rolul nostru pricipal: protectia intereselor si sustinerea producatorilor agricoli, reprezentarea lor, impreuna cu Uniunea Republicana a Producatorilor Agricoli (URPA) „Uniagroprotect”, in structurile de stat. Drept dovada este si intrunirea de azi, la care urmeaza sa ne expunem parerile cum ar trebui utilizat fondul de subventionare a agriculturii ca efectul sa fie maximal. Ultima versiune a acestui regulament este mai acceptabila decit cele precedente, totusi, in opinia mea, el trebuie perfectionat, deoarece contine multe prevederi foarte discutabile. Sa examinam una din aceste situatii. O unitate agricola inainteaza o cerere de subventionare si un proiect care, fiind examinat de catre o comisie este apreciat cu un anumit numar de puncte. Daca si alt proiect obtine acelasi numar de puncte, de prioritate, conform regulamentului, se bucura agentul economic care in anul trecut sau in alti ani nu a avut subventii. Aceasta situatie mi se pare nenormala, discriminatorie.
Alexandru Slusari, vicepresedintele URPA „Uniagroprotect”: Regulamentul in cauza a fost aprobat de catre minister la 22 decembrie. Am discutat mult asupra lui, in multe privinte nefiind de acord cu pozitia ministerului. Dar multe din propunerile noastre au fost ignorate. Prin intermediul acestui Regulament cineva incearca intentionat sa faca zizanie intre producatorii agricoli mari si cei mici. Desi avantajele producatorilor mici sunt mai mult formale. Nu cred ca acestea se vor grabi sa perfecteze o multime de certificate, devize de cheltuieli, proiecte, care la noi necesita mult timp, bani si nervi, pentru a beneficia de niste subventii modeste. Eu cred ca nimeni nu va avea de cistigat si din cauza ca la noi nu prea sunt doritori de a face investitii in agricultura, inclusiv si pentru ca potentialii investitori nu sunt sustinuti.
Vazind ca discutiile noastre la Ministerul Agriculturii nu dau rezultatul dorit, am discutat cu o jumatate din fractiunea PLDM, alti deputati. In urma acestor discutii am propus un Regulament de alternativa, examinat si in asociatiile producatorilor agricoli din teritoriu, excluzind mai multe bariere birocratice. La capitolul „subventionare” in loc de creditare am propus „procurarea de fertilizanti”. Or de credite se folosesc doar o parte din producatori, iar fertilizanti procura toti. Am propus ca banii destinati stingerii dobinzilor la credite sa fie utilizati integral anume cu aceasta destinatie. Am eliminat completamente procedura de concurs de dobindire a subventiilor fiind de acord cu dl Negruta ca procedura in cauza este necesara cind esti la inceput de activitate. Am eliminat tot ce tine de subventionarea asociatiilor de profil. Drept exemplu negativ pot servi cooperativele de intreprinzatori, dintre care mai exista doar cele sustinute de „Agroinform”, celelalte s-au desfiintat. Sau statiile de masini si tractoare: am impinzit tara cu ele, dar acum nu putem stringe bani pentru aceasta tehnica. Ma tem ca si asociatiile formate special pentru a imparti subventii vor profana ideea ca atare. Iata de ce am exclus toate interdictiile si ne-am straduit ca regulamentul nostru sa fie cit mai simplu.
Boris Raileanu, liderul SRL „Giurgesti-Agro”, satul Zorile, raionul Orhei: I-am intrebat pe mai multi factori decizionali, de ce subventiile nu se dau la hectar? E simplu, echitabil si banii ar ajunge anume la producator. Simbata trecuta am fost la adunarea republicana a Federatiei Fermierilor, la care a participat si premierul Vlad Filat. Dar a stat numai atita cit a durat raportul citit de catre dl Mirzenco, presedintele Federatiei. Cind a venit timpul sa-i asculte pe cei cu durerea - a plecat. Inainte de Anul Nou ne-au fagaduit ca odata cu introducerea noilor accize la carburanti pretul la motorina destinata pentru agricultori nu va creste. Nu s-au tinut de cuvint. Nu cred ca este echitabil ca si taranul care trebuie sa are cimpul cu un tractor rablagit, si cel cu Mercedes-600 sa procure motorina cu acelasi pret. Am impresia ca toti guvernantii sunt mesteri la promisiuni goale. Poate ar fi mai bine ca statul sa nu ne dea nimic, ca mai apoi tot atita si sa ne ia.
Alexei Ivanov, liderul SRL „Vindex-Agro”, Malaiesti: Necazurile noastre se trag de la faptul ca suntem dispersati. Avem la Orhei ACSA, Agroinform, Federatia Fermierilor, APA „Asproagro”. Cei care elaboreaza documentele insa au alte indicatii. Iata asa apar hotariri, regulamente in care uneori nimeni nu se poate lamuri. Este timpul, cred, sa cream o confederatie a producatorilor agricoli, sa elaboram o strategie comuna de activitate si conlucrare cu guvernarea. Numai cind vom fi uniti si puternici, vom fi ascultati si auziti. Punctele noastre de vedere vor fi luate in seama.
Ion Soltan, liderul SRL „Tehnoinf-Agro”, Pohrebeni: Din mass-media stiu cum se aplica subventiile in Rominia. Simplu si efectiv: cite 200 euro la hectar. Jumatate din aceasta suma o da Statul Romin, cealalta jumatate – Uniunea Europeana. Taranii trebuie sa prezinte cereri la primarie. Procedura de subventionare razgindita la noi este foarte complicata si ineficienta. Eu asi propune sa se dea cite 500 de lei la hectar, dintre care 60% sa primeasca fiecare producator care-si lucreaza terenul, iar alte 40% sa fie indreptate spre a indeplini rigorile prevazute in regulament. Nu am prea avut ocazii sa elaboram proiecte, deaceea cred ca putini vor intra in rigorile regulamentului in cauza. Adica si in continuare va trebui sa ne descurcam singuri ori sa dam faliment.
Ion Capatina, specialist la Directia Agricola raionala Orhei: Cred ca nu se pune corect problema. Trebuie sa discutam cum sa crestem roade bogate, sa iesim pe piata cu productie competitiva, sa cream posibilitati de a pastra productia, de a lupta cu monopolistii. Ne-am concentrat asupra acestor 300 milioane, care este o suma neinsemnata pentru agricultura din Moldova.
Andrei Girlea, patronul GT „Girlea Andrei P.”, Rezina: Regulamentul elaborat de minister este o mostra de birocratie. In primul rind, in opinia mea, se incurca niste notiuni. Reiesind din regulile impuse de Ministerul Agriculturii, statul va acorda anul acesta producatorilor agricoli nu subventii, ci granturi, or se cere ca pretendentii sa inainteze planuri de afaceri, repartizarea banilor se va face in baza de concurs, dupa prezentarea diferitor certificate. Sau cit de discutabil, ca sa nu spun altfel, este de exemplu, urmatorul punct: „in cazul lipsei pregatirii profesionale in domeniu, solicitantul va atasa contractul privind serviciile de consultanta, incheiat cu una din institutiile de profil din tara (de nivel mediu sau superior) sau cu unul din prestatorii serviciilor de extensiune si scolarizare. In cazul existentei pregatirii profesionale in domeniu, solicitantul va atasa documentul ce atesta pregatirea profesionala in domeniul ce vizeaza investitia...”. Conditiile de sustinere a agricultorilor impuse de noul Regulament sunt mai rele si mai ineficiente decit in anii trecuti. Acest lucru il inteleg majoritatea producatorilor, dar nu si cei de la minister.
Eu cred ca cea mai buna si mai echitabila metoda de sustinere a producatorilor agricoli este cea de oferire a subventiilor la hectar. Daca vrem sa sustinem anumite ramuri, putem manevra cu marimea subventiilor, dar toata lumea sa fie pusa in conditii egale. De altfel, asa se procedeaza in alte tari.
Ar fi bine ca elaborarea si adoptarea actelor normative ce tin de domeniul agroindustrial sa se faca cu participarea si avizarea obligatorie a documentelor de catre reprezentantii Federatiei Nationale a Fermierilor, APA, ”Uniagroprotect” care cunosc mai bine situatia din domeniu decit functionarii din ministere.
In cadrul dezbaterilor au mai vorbit si alti agricultori, care au mentionat necesitatea perfectionarii Regulamentului privind utilizarea fondului de subventionare a producatorilor agricoli.
Pentru conformitate: Ion Cernei, 12 martie 2010
Subventionare cu bucluc
In 2010 agricultorii vor primi de la stat subventii in marime de 300 mln lei
Conform unei Hotariri de Guvern, aprobata saptamina trecuta, in anul 2010 producatorii agricoli vor primi subventii din partea statului in marime totala de 300 mln lei.
Reiesind din aceasta Hotarire, Guvernul isi propune 10 masuri pentru sustinerea producatorilor agricoli, in scopul sporirii productivitatii produselor.
Fiecare producator agricol, beneficiar de credite agricole, in anul 2010, va putea primi din partea statului cel mult 85 mii lei.
Pentru infiintarea plantatiilor multianuale vor fi oferite cite 15 mii lei pentru un ha de livada cu densitatea de plantare de 1800 pomi, cite 10 mii lei pentru un ha de plantatii cu nuci altoiti si cite 30 mii lei pentru un ha pentru plantatiile de vita de vie cu specii de masa.
Pentru stimularea investitiilor in procurarea tehnicii si echipamentului agricol si a celui de irigare, producatorii agricoli vor primi subventii in proportie de 30% din valoarea tehnicii. Suma acestor compensatii nu va depasi insa 200 mii lei pentru un beneficiar.
In aceleasi conditii vor fi acordare subventii si pentru utilarea si renovarea fermelor zootehnice.
Pentru promovarea si dezvoltarea agriculturii ecologice si pentru stimularea procurarii animalelor de prasila Guvernul va oferi compensatii, care nu vor depasi suma de 150 mii lei pentru un beneficiar.
Subventiile vor fi platite prin intermediul Agentiei pentru Plati si Interventii in Agricultura.
Potrivit Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli, adoptat de Guvern, dosarul de solicitare a subventiilor va contine o cerere-tip, planul de afaceri elaborat pentru o perioada de cel putin 3 ani, declaratie pe raspundere cu privire la veridicitatea informatiilor prezentate, certificatul ce atesta faptul ca solicitantul este membru al unei asociatii de produs de profil, copia certificatului de inregistrare a intreprinderii, certificatul eliberat de autoritatile publice locale cu privire la suprafetele de teren aflate in proprietate privata sau arendate, un certificat bancar care va demonstra existenta unui cont in lei.
Mai multe organizatii neguvernamentale din domeniu, dar si producatori agricoli considera acest Regulament discriminatoriu si ineficient.
12 martie 2010
Autoritatile publice locale: ce fac si pentrucine?
Cultura fara cadre?
Din 57 angajati ai institutiilor de cultura din raionul Soldanesti, doar 2 persoane au studii superioare de specialitate. Chiar si in sectia raionala Cultura lucreaza un specialist cu studii in domeniu, dar care nu poseda limba de stat, si doi angajati care cunosc limba, insa nu sunt specialisti, a remarcat in cadrul darii sale de seama la sedinta recenta a Consiliului raional Alexandru Darciuc, seful sectiei.
Pe parcursul anului 2009 in raionul Soldanesti s-au desfasurat aproximativ 500 de manifestari cultural-artistice, inclusiv concursuri, concerte, spectacole de muzica si dans, expozitii de arta plastica si artizanat, treceri in revista si altele. Din 9 festivaluri si concursuri, desfasurate la nivel republican, reprezentantii raionului Soldanesti au participat numai la 3: festivalul cintecului popular „Nicolae Sulac”, tirgul mesterilor „Tezaur” si proiectul televizat „Moldova, tara mea strabuna”.
Potrivit lui A.Darciuc, de ani de zile, institutiile de cultura din raion se confrunta cu o serie de probleme, cele mai acute fiind lipsa de specialisti, de instrumente muzicale, costume nationale, aparate de sonorizare.
In componenta retelei de invatamint artistic din raion sunt doua scoli de muzica: in orasul Soldanesti si in s. Cotiujenii-Mari. Ambele institutii sunt amplasate in cladiri adaptate, care necesita reparatii capitale urgente. Din 15 profesori, angajati la aceste institutii, doar 5 au studii superioare de specialitate.
O situatie similara domneste si in biblioteci. Din 38 de institutii doua necesita reparatii curente, 14 - reparatii capitale, iar bibliotecile din Samascani, Pohoarna si Raspopeni sunt in stare avariata.
Pentru intretinerea institutiilor de cultura se aloca bani. Spre exemplu, au fost reparate cladirile bibliotecilor din Soldanesti, in care scop au fost cheltuiti circa 9 mii lei. La Raspopeni, pentru aducerea in ordine a bibliotecii, fusese preconizata o suma considerabila, dar s-au cheltuit doar 1,1 mii lei. Din suma de 39 mii lei, stipulata pentru procurarea utilajului, pina la sedinta Consiliului raional acolo nu se valorificase nici un ban.
Alarmeaza si starea in care se afla colectiile de carte. In ansamblu pe raion, anul trecut, pentru achizitie de carte au fost preconizati 205 mii lei. Cu parere de rau, a fost cheltuita doar a cincea parte din aceasta suma. Numai in primariile Pohoarna (3,5 mii lei), Oliscani (7,7 mii lei), Climautii-de-Jos (6,2 mii lei) si Cobilea (5,7 mii lei) s-au ocupat de achizitionarea de carte. De ceva ani, bibliotecile si casele de cultura nu mai sunt abonate la ziare si reviste.
Ca situatia din institutiile de cultura este critica s-au convins si membrii unei comisii, constituite de Consiliul raional special pentru a veni cu propuneri privind redresarea situatiei. Deplasindu-se in teritoriu, membrii comisiei au constatat ca starea de lucruri din acest domeniu este alarmanta. La Gauzeni, spre exemplu, s-a stabilit ca institutia de cultura n-a fost deschisa de la inceputul anului. Desi, conform programului de lucru, sefa casei de cultura urma sa fie la serviciu, dinsa n-a fost de gasit. La Raspopeni casa de cultura nu se incalzeste. Lucratorii se afla mai mult in concedii de boala, decit la serviciu. La fel stau lucrurile si la biblioteca din Fuzauca, unde in genere nu este soba si angajatii folosesc un resou electric. In timp ce afara era minus 7 grade C, in biblioteca mercurul din termometru coborise sub 0 grade, au constatat membrii comisiei.
In august trecut, dupa 6 luni de activitate, Consiliul raional Soldanesti, desi cu mari rezerve, l-a confirmat tutusi pe Alexandru Darciuc in functia de sef al sectiei raionale Cultura. Atunci, participantii la dezbateri i-au propus noului conducator sa manifeste mai multa initiativa, iar in activitatea cotidiana sa-si coordoneze actiunile cu angajatii sectiei, cu primarii. Si sa studieze limba de stat. Dar, dupa mai bine de un an, mai multi angajati ai institutiilor de cultura sunt nemultumiti de activitatea lui Alexandru Darciuc, care, potrivit afirmatiilor acestora, si-ar impune in mod autoritar viziunile sale, uneori vadit neadecvate.
Si presedintele raionului Alexandru Relitchi a fost de parerea ca seful sectiei Cultura trebuie sa-si schimbe stilul de lucru. E mai regretabil cind omul teoretic stie la perfectie ce trebuie sa faca, dar nu este in stare sa-si realizeze cunostintele in practica, a spus presedintele raionului, mentionind ca cea mai mare dificultate pentru Alexandru Darciuc ar fi neputinta lui de a stabili contacte de colaborare atit cu angajatii sectiei, cit si cu cei de la institutiile din domeniu.
Indiscutabil, problemele s-au adunat pe parcursul anilor. Dar credem ca vina pentru aceasta situatie o poarta nu numai angajatii sectiei si ai institutiilor respective, ci si autoritatile locale. Drept confirmare poate servi si reducerea sumelor prevazute in bugete pentru institutiile de cultura, alocatii care si asa erau destul de modeste. In asa conditii, institutiile incauza nu-si pot indeplini misiunea de focare de cultura.
Consemnare: Ina Dabija, 26 februarie 2010
Un viceprimar a plecat, altul se considera "la locul sau"
Consiliul orasenesc Rezina l-a eliberat pe Pavel Moraru din functia de viceprimar, la cererea acestuia. Primarul Petru Sova a propus sa fie eliberata din functie si viceprimara Liuba Stavinschi.
Drept ca proiectul primariei privind eliberarea din functie a prim-viceprimarului Pavel Moraru a trecut numai dupa ce, la insistenta respectivului a fost pusa a doua oara la vot, consilierii convenind ca votarea sa fie nominala. Propunerea de a satisface cererea prim-viceprimarului a fost sustinuta de 13 consilieri din 21 prezenti.
In context cu acest proiect primarul Petru Sova a propus sa fie eliberata din functie si viceprimara Liuba Stavinschi, pentru ca nu-i satisfacut de activitatea ei si in legatura cu reducerea functiei. Propunerea a trezit dezbateri controversate, care au demonstrat inca o data, ca Consiliul orasenesc Rezina continua sa fie dominat de interese de partid si de grup, cele ale comunitatii raminind pe planul doi. Unii consilieri au remarcat ca a doua functie de viceprimar contravine legislatiei, introducerea ei acum aproape doi ani a fost o greseala pe care primarul a comis-o la indicatia unor persoane suspuse. Altii au fost de parerea ca reducerea acestei functii si disponibilizarea viceprimarei L.Stavinschi ar fi in contradictie cu legislatia in vigoare. Insasi L.Stavinschi a declarat ca se considera la locul sau in postul de viceprimara si ca eforturile ei nu sunt apreciate de primar si unii consilieri.
In urma votarii nominale 11 consilieri s-au pronuntat pentru reducerea functiei de viceprimar pe probleme sociale si disponibilizarea din acest post a L.Stavinschi, iar 10 – impotriva. Conform legislatiei in vigoare propunerea primarului putea fi aprobata daca era sustinuta de minimum 12 consilieri.
Amintim ca dupa alegerile din iunie 2007 primaria Rezina noua luni nu a avut nici un viceprimar, deoarece toate candidaturile propuse de primar erau respinse de fractiunea PCRM, majoritara, care vroia sa vada in acest post omul sau. La sfirsitul lui martie 2008, la propunerea primarului, cu voturile fractiunilor PCRM si PPCD au fost alesi doi viceprimari, Pavel Moraru si Liuba Stavinschi, reprezentanti ai acestor formatiuni. Atunci secretarul Consiliului Alexei Cioric nu a semnat decizia respectiva, considerind-o nelegitima. Dinsul isi motiva pozitia prin faptul ca in conformitate cu Hotarirea nr.688 din 10.06.2003 a Guvernului RM, primariile oraselor cu o populatie de pina la 30 mii de locuitori pot avea un singur viceprimar (populatia Rezinei este de circa 15 mii oameni); ca Legea administratiei publice locale prevede ca autoritatile locale nu pot adopta decizii care implica anumite cheltuieli fara indicarea surselor de acoperire etc.
Dar la sesiunea din 30 aprilie 2008, dupa examinarea notei informative a secretarului Consiliului orasenesc, de fata fiind si Ion Nasalciuc, seful directiei teritoriale Orhei Control administrativ al Ministerului APL, cu voturile a 13 consilieri din fractiunile PCRM si PPCD, decizia de alegere a doi viceprimari a fost reconfirmata.
Reporter „C”, 26 februarie 2010
Autoritatile publice locale: ce fac si pentru cine?
Ignoranta „monumentala”
Intre proaspetele achizitii documentare ale Muzeului raional de Istorie si Etnografie din Telenesti evidentiem doua, care trezesc mai multe semne de intrebare. Este vorba de o lista a ostasilor Armatei Rosii cazuti in luptele de pe meleagurile noastre in a. 1944 si reinhumati in 1957 intr-un mormint fratesc in centrul raional. Documentul reflecta cu lux de amanunte geografia sapaturilor executate in sate pina la ritualul onorurilor militare acordate acestora. Al doilea exponat este corespondenta „cercetasilor rosii” cu rudele celor cazuti aici.
Cele doua documente m-au facut sa vizitez memorialul respectiv din centrul raional. Dar in locul celor 21 de lespezi de marmura cu numele ostasilor cazuti, distruse dupa 1991, am gasit altele, din beton armat, turnate la o intreprindere telenesteana de constructie. Nimeni nu s-a mai trudit sa daltuiasca pe ele numele si gradul celor cazuti. Au tirajat pe fiecare una si aceiasi fraza: „Vesnica amintire eroilor cazuti”. Repetata de 21 de ori, inscriptia irita, generind indiferenta ca orice lucru facut de mintuiala. Astfel, trecind arbitrar in zona anonimatului aproape doua batalioane de militari inhumati aici, fosta conducere (comunista) a primariei Telenesti si-a batut joc de stradaniile copiilor de cindva care au cautat ani de zile pe teritoriul intregii URSS rudele acelor militari. Apropo, in aceasta ordine de idei, cunoscutul scriitor belorus Vasil Bikov, veteran de razboi, se intreba prin gura unui personaj din povestirea sa „Obeliscul”: 'De ce eroii trebuie cautati numai de pionieri? Oare copiii sa se priceapa mai bine in ale razboiului decit toti ceilalti? Oare dinsii sa aiba mai multa perseverenta si le vine mai usor sa deschida usile unor unchesi importanti? De ce nu au grija unchesii acestea sa nu existe eroi necunoscuti? Unde-s comisariatele militare? Unde sunt arhivele? De ce un lucru atit de important este lasat pe seama copilasilor?'
Autoritatile locale vor ca memorialul din Telenesti sa fie introdus in itinerarele turistice. Ma indoiesc insa ca in starea actuala acest obiect ar trezi careva sentimente la turistii straini,unde atitudinea fata de mormintele militarilor cazuti este una deosebita.
Imi amintesc ca, acum un an, in Simbata Mortilor, memorialul cu pricina a fost vizitat de o familie din Ucraina. Fusese de mai multe ori acolo, caci in mormintul fratesc era inhumat si bunelul lor. Dar de data asta au ramas stupefiati, negasind pe lespede numele bunicului. Au plecat intristati si indurerati de cele intimplate, dar si cu impresii proaste despte Telenesti. Si ma intreb: de ce trebuie un oras sa traga cu obrazul pentru ignoranta si fatarnicia fostei guvernari, care a irosit fara nici un rost banii contribuabililor pe asemenea monumente...
Mihai Matei, muzeograf -istoric la Muzeul de Istorie si Etnografie din Telenesti, 12 februarie 2010
Transportatorii de pasageri cauta dreptate in judecata
Judecatoria Orhei, care examineaza cauza privind litigiul intre administratia orasului si Asociatia proprietarilor de microbuze (APM) din localitate a decis sa suspendeze temporar realizarea contractului de prestare a serviciilor de transport de catre SA „Coloana auto-2811”, care a cistigat concursul respectiv.
Acum trei luni, Consiliul orasenesc a organizat un concurs pentru prestatorii serviciilor de transport auto pe rutele din oras, la care au participat trei agenti economici: Asociatia proprietarilor de microbuze, SA „Coloana auto -2811” si o intreprindere din Chisinau. Comisia de concurs a dat prioritate SA „Coloana auto-2811”, fapt ce a trezit nemultumirea celor 60 de proprietari de microbuze intruniti in APM. Pina mai ieri proprietarilor de microbuze pichetau cladirile primariei si a Consiliului raional, cerind autoritatilor sa le intre in situatie, deoarece, dupa acel concurs, au ramas fara de lucru si surse de existenta.
Rutele din Orhei au fost deservite in ultimii doi ani de transportatorii privati de pasageri, care cistigau concursurile de selectare a prestatorilor de servicii auto. Mihai Tihon, consilier orasenesc a comentat pentru CUVINTUL situatia in felul urmator: „Ca membru al comisiei de concurs m-am abtinut de la vot. Desigur, exista obiectii fata de proprietarii de microbuze, dar, pe de alta parte, nu-i bine ca acestea au fost lasati fara unica sursa de existenta. Am propus ca rutele sa fie exploatate in comun de ambii agenti economici, timp de jumatate de an, apoi primarul sa decida cine ramine sa lucreze mai departe, insa nu am fost sustinut de alti consilieri”.
Mai multa lume din Orhei este de parerea ca inainte transportatorii de pasageri aveau in consiliu un sprijin mare in persoana regretatului Gheorghe Groian, presedintele Comisiei pentru businessul mic si mijlociu, pe care nu-l mai au dupa trecerea acestuia le cele vesnice.
Comisia de concurs considera ca in perspectiva proprietarii de microbuze nu vor avea posibilitate sa procure masini noi si ca deservirea tehnica a autovehiculelor existente lasa de dorit, de aceea au dat preferinta celor de la SA „Coloana auto-2811” a remarcat pentru „C” consilierul Andrei Calcea.
Ion Cernei, 12 februarie 2010
Autoritatile publice locale: ce fac si pentru cine?
Consilierii de Orhei fug din PCRM
Am pomenit nu odata de capacitatea membrilor Consiliului raional Orhei de a transforma sedintele in show-uri rasunatoare asemeni TVC-urilor de alta data. Insa sedinta extraordinara a CR de simbata trecuta a fost si mai si.
Consilierii l-au ales presedinte al sedintei pe dl Petru Papusoi, cel care pina nu demult a fost decanul de virsta al organizatiei raionale a PCRM si care a plecat acum doua luni din acest partid.
Consilierul Valeriu Covas a remarcat fapta lui P.Papusoi, care s-a lepadat surprinzator de partidul pe care l-a servit 48 de ani, mai remarcind ca este o onoare pentru consilierii Aliantei Democratice sa-l aiba presedinte de sedinta. Curios lucru, dar pentru alegerea lui Papusoi in aceasta postura au votat toti, inclusiv consilierii PCRM. Pina la urma s-a aflat de ce ursul n-are coada. Dupa epuizarea chestiunii legate de modificarile in buget a cerut cuvintul Evgheni Pisov, figura principala in grupul consilierilor-comunisti, cel care, dupa plecarea in 2007 din functia de presedinte al raionului Orhei, a fost viceministru al Culturii, apoi sef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Orhei. Din ultima functie a plecat acum trei luni.
„Declar ca ies din rindul fractiunii PCRM si ca intru in rindurile PD. Cererea deja am scris-o si am inminat-o secretarului organizatiei respective”, a anuntat dl Pisov.
Daca E. Pisov spunea ca a depus cerere de intrare in Miscarea Ionilor din Moldova ori in alt partid, mai treaca-mearga. In clipa urmatoare insa pina si motanul Ciombe, despre care scrisesem acum citeva numere, iar fi plins de mila. Dupa declaratia lui Pisov prin consiliu parca a trecut un cutremur. Primul a reactionat consilierul PD Vladimir Bobeica, care parca atita si astepta.
„Inainte de a veni la noi, la PD, dl Pisov trebuie sa faca lumina asupra a zece neclaritati. Este vorba de cheltuielile enorme de bani publici irositi la reconstructia stadionului orasenesc, de creditele gajate pe responsabilitatea Consiliului raional Orhei din perioada 2003-2007 si pe care trebuie sa le rambursam acum, etc. Daca ne aranjeaza raspunsurile - te primim. Daca nu...
Veaceslav Rusu, consilier PD, fostul purtator de cuvint al prefecturii judetene a continuat pe acelasi ton. Replica acestuia Evgheni Pisov, posibil, nu o va uita degraba:
„Mata, dle Pisov, cind te-ai dus de la PD la comunisti ai intors biletul de membru si mi-ai spus: pastrati-l la voi. Noi l-am pastrat si, fiindca la noi nimeni nu-i uitat, nimic nu se uita!”
Nu au dovedit sa se potoleasca risetele, cind se ridica Ion Cocirla, un alt consilier comunist, ca, la fel, sa declare ca paraseste PCRM.
„Si mata tot vrei sa intri in PD?”, a intrebat cineva din sala, facind sa izbucneasca o noua explozie de risete. Cocirla insa a declarat ca devine consilier independent.
Sala odata incalzita nu se putea potoli, cerind deja capul lui Ion Nasalciuc, ex-seful Directiei teritoriale control administrativ, care, dupa lichidarea institutiei, parca a disparut din oras.
„Cineva trebuie sa dea darea de seama asupra batjocurii si faradelegilor la care au fost supusi primarii necomunisti toti acesti ani, a fost de parere consilierul Vladimir Bobeica (eliberat acum un an din functia de sef al Inspectoratului de stat al semintei de catre acelasi Ion Nasalciuc). Ion Cocirla a remarcat ca I.Nasalciuc este plecat undeva la Moscova si e putin probabil ca ar putea prezenta o informatie asupra activitatii sale. Dar lucrul acesta l-ar putea face Iurie Lupacescu, succesorul in post al lui Nasalciuc. Lupacescu a raspuns ca nu are nimic in comun cu fosta structura, mentionind ca I. Nasalciuc oricum trebuie sa-si prezinte darea de seama.
La finele sedintei s-a constatat ca in Consiliul raional Orhei a mai ramas un singur consilier-comunist, Valerian Scutelnic.
Ion Cernei, 5 februarie 2010
„Fractiunea PCRM in Consiliul raional Orhei nu a existat”
Acum doua luni la Orhei a avut loc un eveniment oarecum trecut cu vederea. Dupa zece ani de activitate in calitate de secretar al Comitetului raional Orhei, Petru Papusoi a demisionat din Partidul Comunistilor. Inainte de aceasta, insa, dinsul, a expediat o declaratie in adresa Comitetului central al PCRM, unde scria ca ziarul CUVINTUL a proorocit pieirea organizatiei PCRM din raionul Orhei.
Reporterul CUVINTUL-ui l-a invitat pe dl Papusoi (in imagine) la o discutie pe marginea motivelor acestui divort politic.
- Domnule Papusoi, acum doua luni, intr-o declaratie adresata Comitetului central al PCRM, scriati ca ziarul CUVINTUL a proorocit pieirea organizatiei PCRM din raionul Orhei...
- La moartea lui Alexei Ivanov, consilier si parlamentar PCRM, ati publicat un material in care ati descris destul de obiectiv viata si activitatea raposatului, care a fost un specialist bun si un om modest. Activind la Inspectoratul Fiscal Orhei, dar si in Parlament, a facut multe lucruri bune. Apropo, Ivanov aprecia politica editoriala a CUVINTUL-ui, dind-o drept exemplu celor de la "Comunistul" cum trebuie reflectate evenimentele: echidistant, in baza a mai multe surse, fara a impune cititorilor parerea autorului. Atunci, ati scris ca odata cu petrecerea lui Alexei Ivanov pe ultimul drum se ingropa si organizatia PCRM din Orhei. La multi nu le-a placut aprecierea. Dar, cind la urmatoarea plenara a luat cuvintul Ion Nasalciuc, proaspat ales prim-secretar al organizatiei raionale, am zis: da, Cernei si CUVINTUL au avut dreptate!
- Din cite stiu, anume Dumneavoastra l-ati propus atunci pe Nasalciuc la functia de prim-secretar...
- Mai inainte convenisem cu raposatul Ivanov ca, daca vom alege o persoana in postul de prim-secretar, ar trebui ca aceasta sa aiba o functie, cabinet, masina de serviciu, telefon etc. De aceea optiunea a fost anume pentru Nasalciuc, care era sef al Directiei teritoriale control administrativ a Ministerului APL. Dar va mai spun: daca Ivanov ar fi trait, in nici un caz nu l-ar fi acceptat in functia data pe Nasalciuc, desi erau veri.
- Si ce s-a intimplat dupa ce Nasalciuc a devenit prim-secretar?
- Formalismul, atitudinea lui aroganta fata de membrii de partid ne indignau. De exemplu, daca la o adunare participau 97 de oameni, el comunica la Chisinau ca au fost 200. Au mai fost si alte sitiatii curioase. Intr-un timp am inceput a edita la Orhei buletinul „Scinteia", un supliment al ziarului "Comunistul". Nu zabava ne-am pomenit atrasi in niste dispute si replici sterile cu ziarul raional "Plaiul Orheian" care ii ataca cel mai des pe Ion Nasalciuc si Ion Cocirla, un alt activist care se mai ocupa si de business. Cei doi nu s-au lasat mai prejos. Le-am propus sa se ogoiasca. Nu m-au ascultat. In consecinta, buletinul nostru nu a fost luat in serios de lume. Nu-l citea nimeni, desi era distribuit gratuit.
- Cind, totusi, ati decis s-o rupeti definitiv cu PCRM?
- Dupa o adunare de partid am vazut ca rezolutia din procesul verbal era identica cu rezolutia unei adunari din anul trecut. Nici un gind nou. Atunci am decis ca locul meu nu este in aceasta organizatie.
- Sa inteleg ca ati iesit si din fractiunea PCRM din Consiliul raional?
- O asemenea fractiune in Consiliul raional nici nu a existat. Ea nu a fost constituita oficial, nu a fost ales un presedinte al fractiunii, pe parcurs nu ne-am adunat sa discutam vreo problema de principiu. Apropo, o parte din consilierii alesi pe lista PCRM nici nu au fost membri de partid. Mihai Vircolici conducea organizatia raionala a Uniunii Centriste din Moldova, Ion Sarban a plecat la PSD...
- Mai multe partide din Moldova sunt pe cale de disparitie. Cum credeti, de ce?
- Partidul Comunistilor din Moldova a devenit o mumie dogmatica. Ar fi trebuit sa analizam experienta partidului comunist chinez, care se tine doar de reforme si nu de schimbarea ieroglifelor.
- In viitor ce aveti de gind sa faceti?
- Cred ca voi adera la un partid de stinga si voi continua sa activez in masura puterilor. Sunt pensionar si activitatea obsteasca ma mentine pe linia de plutire.
Ion Cernei, 5 februarie 2010
Rezina are inca trei Cetateni de Onoare
In sesiunea din 29 ianuarie c., „in semn de recunostinta si apreciere a meritelor deosebite in activitatea cotidiana pe parcursul a mai multor ani intru binele orasului si a locuitorilor” Consiliul orasenesc a conferit domnilor
Teodor Turcan, conducator al formatiei corale-model „Doina Nistrului”, Nicolae Proca, profesor de istorie si stiinte socio-umanistice la Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” si Mihail Maznic (post mortem), ex-directorul Coloanei Mobile-Mecanizate nr. 84 titlul „Cetatean de Onoare al orasului Rezina”.
In conformitate cu Regulamentul respectiv, Cetatenii de Onoare beneficiaza de urmatoarele inlesniri: scutirea de plata in transportul obstesc din oras si de taxele locale, scutirea cu 50% din suma impozitelor funciar si pentru bunurile imobile, serviciilor comunal-locative.
Cuvintul precizeaza: conform datelor primariei, tutlul „Cetatean de Onoare al orasului Rezina” a mai fost conferit dlor Petru Nicolai, Pavel Dolidovici, Serghei Spatari, Petru Cojuhari, Panteleimon Gavrilita, Anton Duca, Tudor Malai, Nicolai Iansin.
5 februarie 2010
Asa se cheltuie milioanele
Consiliul raional Rezina a modificat in sedinta din 27 ianuarie c. bugetul raionului pentru a. 2010.
Astfel, bugetul consolidat al raionului pentru 2010 a fost aprobat la venituri in marime de 100538,8 mii lei, iar la cheltuieli – de 101939,3 mii lei. Sursele principale de venituri, ca si in anii trecuti, ramin transferurile din bugetul de stat, care vor constitui aproape 69 mln lei, si impozitul pe venitul din salariu - 14,55 mln lei.
68,4 mln lei urmeaza sa fie cheltuiti pentru invatamintul public, 5,35 mln – pentru cultura, sport si actiunile pentru tineret, 4,2 mln – pentru sustinerea sociala a populatiei.
In aceeasi sedinta Consiliul a alocat aparatului presedintelui 2,72 mln lei pentru diverse cheltuieli de rang raional. De exemplu, 40800 lei sunt destinati pentru achitarea indemnizatiilor consilierilor raionali. Amintim ca alesul local care a fost invitat si a participat la sedinta comisiei consultative sau a Consiliului raional primeste pentru fiecare zi de participare o indemnizatie de 100 de lei.
139470 mii lei vor merge la intretinerea unor angajati din subordinea consiliului. Este vorba de un contabil-casier, un contabil-operator, specialistul pentru implementarea proiectelor investitionale, o dereticatoare etc.
812600 lei au fost alocati IM ”Spitalul Raional”, iar 350000 – Centrului Medicilor de Familie. In primul caz cu aceste resurse se prevede sa fie acoperite cheltuielile pentru tratamentul persoanelor din grupa social-vulnerabila (150 mii lei), procurarea unui generator GPR (275 mii lei) si a unui aparat de anestezie (240 mii lei). In al doilea caz cu acesti bani urmeaza sa fie reparat ascensorul din sediul CMF.
O discutie controversata s-a iscat in jurul propunerii de a aloca 1 mln de lei primariei Rezina pentru procurarea unei statii de clorare a apei potabile. Pina la urma propunera a fost aprobata cu 30 de voturi din 31 posibile.
La fel s-a discutat mult si propunerea de a aloca 50 de mii de lei pentru procurarea unor instrumente pentru fanfara de copii de la scoala de muzica din Rezina. Unii consilieri erau de parerea ca ar trebui de procurat un complet de instrumente noi si de alocat suma respectiva. Dar majoritatea au sustinut, totusi, suma de 50 de mii de lei.
120 mii de lei au fost alocati pentru intretinerea drumurilor pe timp de iarna.
Reporter „C”, 5 februarie 2010
Batalia in jurul tarifelor la apa continua
Doar peste o saptamina dupa sedinta precedenta Consiliul orasenesc iarasi a fost convocat intr-o sedinta extraordinara. De data aceasta pentru a conferi titlul „Cetatean de Onoare al or. Rezina”, a modifica bugetul orasului pentru 2010, a abroga propria decizie din 21 ianuarie 2010 „Cu privire la aprobarea tarifului pentru apa potabila” si alte citeva chestiuni.
Amintim cititorilor, ca in sesiunea din 21 ianuarie c. majoritatea consilierilor nu a sustinut propunerea primariei si a IM ”Servicii Comunal-Locative” de a stabili tariful la apa pentru populatie in marime de 15,33 lei/m3 si pentru agentii economici – 63,9 lei/m3 (fara TVA). Aici precizam ca, potrivit afirmatiilor conducerii primariei, in cazul aprobarii acestui tarif o parte din cheltuielile pentru transportarea si distribuirea apei catre consumatori urmau sa fie acoperite cu suma pe care Uzina Metalurgica din Ribnita trebuie s-o achite in bugetul orasului pentru arenda terenurilor aferente statiei de pompare de la Tarasova si cele de purificare de la Bosernita. In urma unor dezbateri de circa 4,5 ore, in sedinta din 21 ianuarie c., 12 consilieri din cei 20 prezenti au votat pentru alte tarife: 12 lei/m3 – pentru persoanele fizice si 34,7 lei/m3 – pentru agentii economici. In opinia acestora, cheltuielile incluse de IM ”SCL” in pretul de cost al apei sunt umflate. Pe de alta parte, tarifele ar putea fi mult mai mici, daca IM ”SCL” ar reduce pierderile masive de apa (peste 60 la suta din cantitatea procurata), ar utiliza alte rezerve.
Intr-un demers adresat primariei si Consiliului orasenesc la 25 ianuarie c. Vladimir Cocirla, managerul IM ”SCL” cerea anularea deciziei din 21 ianuarie c. pe motiv ca aceasta a fost adoptata cu incalcarea Legii privind administratia publica locala, deoarece chestiunea „nu a fost insotita de avizul sau raportul comisiei de specialitate a consiliului, al primariei sau al subdiviziunii de resort”.
Dar in sedinta din 29 ianuarie c., dupa ce consiliul, modificind bugetul, a alocat IM ”SCL” 600 mii lei pentru subventionarea tarifului la apa furnizata populatiei si agentilor economici, V.Cocirla si-a retras demersul. Iar consiliul a abrogat propria decizie din 21 ianuarie c. „Cu privire la aprobarea tarifului pentru apa potabila”, lasind in vigoare, pina la 1 aprilie 2010, tarifele vechi, de pina la 1 ianuarie 2010.
In opinia consilierilor Ion Perciun, Anatolie Cuzuioc s.a., administratia orasului Rezina uneori are o atitudine usuratica fata de finantele publice, iar alocarea celor 600 mii de lei pentru subventionarea tarifului la apa este o actiune neargumentata si ilegala. „Noi nu am votat aceasta decizie pentru ca tariful la apa trebuie sa exprime exact cheltuielile suportate de furnizor, iar cind acestea sunt prea mari pentru anumite categorii ale populatiei si bugetul comunitatii dispune de posibilitati, aloca celor in dificultate compensatii nominative", au mentionat consilierii.
Reporter „C”, 5 februarie 2010
Autoritatile publice locale: ce fac si pentru cine?
Tarifele s-au majorat, dar nu cum a dorit primaria
Joia trecuta Consiliul orasenesc a discutat mult si controversat problemele aprovizionarii rezinenilor cu apa potabila si tariful de furnizare a acesteia catre consumatori. Cind s-a ajuns la votare, nici una din variantele propuse de primarie si Intreprinderea Municipala ”Servicii Comunal-Locative” (IM "SCL") nu a intrunit numarul necesar de voturi. In cele din urma, cu voturile a 12 consilieri din cei 20 prezenti la sedinta, s-a decis ca, in primul trimestru al anului 2010, consumatorii particulari vor achita pentru 1m3 de apa 12 lei, iar agentii economici - tariful vechi de 34,70 lei fara TVA. Despre tarifele pentru serviciile de evacuare a apelor reziduale nu s-a spus nici un cuvint, lasindu-se sa se inteleaga ca acestea ramin neschimbate.
Pierderile de apa depasesc 60 la suta
Impreuna cu proiectul de decizie “Cu privire la aprobarea tarifului la apa potabila”, consilierii au primit si o informatie despre tarifele la apa si serviciile de canalizare din toate municipiile si centrele raionale din republica. Reiesind din aceasta informatie, tarifele propuse de primarie si IM "Servicii Comunal-Locative” erau cele mai mari in Moldova: circa 20 de lei/m3 pentru persoanele fizice si peste 80 de lei/m3 pentru agentii economici.
Conform calculelor IM ”SCL” circa 6 lei din acest tarif reveneau pretului de cumparare a apei impus de Uzina Metalurgica din Ribnita, restul fiind cheltuielile de transportare si distribuire suportate de intreprindere. Consilierii Igor Mardari, Anatol Cuzuioc, Mihail Cut s.a. au fost de parere ca cheltuielile IM ”SCL”, atribuite la pretul de furnizare a apei, sunt umflate. Dar cea mai mare rezerva de micsorare a tarifelor, potrivit acestora, rezida in reducerea pierderilor de apa. Dupa cum a recunoscut chiar Vladimir Cocirla, managerul intreprinderii comunal-locative, depasesc 60 de procente din cantitatea livrata de Uzina Metalurgica din Ribnita (UMR). In ultimii ani s-au intreprins careva masuri de reducere a pierderilor, dar efectul ramine nesemnificativ. De fapt, desi problema pierderilor extrem de mari, aparent ramine in vizorul autoritatilor si serviciului comunal-locativ de mai multi ani, pina acum asa si nu-i clar din ce se formeaza aceste pierderi. Unii sustin ca sunt mari scurgerile din cauza ca o parte a apeductului este vechi si deteriorat; altii afirma ca multa apa se fura. Potrivit lui I.Mardari, o cantitate mare de apa nici nu ajunge pina la Rezina, varsindu-se chiar nu departe de statia de purificare din Bosernita. In opinia unor consilieri, atit timp cit domeniul aprovizionarii populatiei cu apa este subventionat masiv din buget, cei de la IM ”SCL” nu vor fi cointeresati sa reduca pierderile de apa.
Sondele proprii sunt cea mai sigura sursa
S-a vorbit mult si despre sursele de aprovizionare a orasului si suburbiilor cu apa. Majorarea brusca de catre UMR a pretului de livrare a apei (de la 0,17 la 0,70 si apoi la 0,48 USD pentru 1m3) i-a pus pe ginduri pe conducatorii orasului si ai serviciului comunal-locativ, dar si pe unii consilieri. In opinia lui V.Cocirla, cea mai sigura si mai ieftina sursa de aprovizionare a Rezinei cu apa potabila sunt sondele din lunca Nistrului. Cele patru sonde (din 8) care functioneaza la moment, conform afirmatiilor dumnealui, acopera necesitatile urbei in apa potabila si tariful la aceasta apa nu ar depasi 10 lei/m3. Dar pentru asta, dupa cum a remarcat si Ion Cheptene, medicul-sef al Centrului de Medicina Preventiva din Rezina, trebuie de instalat o statie de clorare, de amenajat conform standardelor teritoriile sondelor, de indeplinit alte masuri prescrise de serviciul sanitar. Din spusele consilierilor, pentru aceste operatii bugetul orasenesc si cel raional ar putea aloca peste un milion de lei. Este nevoie numai ca lucrarile sa fie realizate operativ si calitativ (in citeva luni), au remarcat vorbitorii. Dar si de sistat cit mai repede varsarea apelor reziduale in Nistru si in pinza freatica din care se alimenteaza sondele in cauza.
Pentru consumatorii din satele Ciorna si Bosernita cea mai accesibila sursa ramine apeductul ce vine de la statia de pompare Tarasova, urmind sa se clarifice modalitatile de conlucrare dintre furnizor si consumatorii de apa.
Apropo, unii consilieri sunt de parerea ca statia de pompare de la Tarasova si cea de purificare a apei de la Bosernita ar trebui retrocedate Intreprinderii de Stat ”Apele Moldovei”, lucru care tine de autoritatile centrale. Numai cu sustinerea statului capacitatile acestor statii ar putea fi utilizate cu un randament maximal, iar zeci de localitati din raioanele Rezina, Soldanesti, Orhei ar obtine posibilitatea de a-si dezvolta sistemele de aprovizionare a populatiei cu apa potabila de calitate.
Servicii din nou separate?
In cadrul sedintei a fost expusa si ideea separarii serviciului de apovizionare a orasului cu apa si evacuare a apelor reziduale de cel comunal-locativ. Potrivit primarului Petru Sova, dar si consilierului Igor Mardari, in oras sunt agenti economici care-s gata sa presteze aceste servicii la un nivel calitativ mult mai inalt si la preturi mai joase decit cele in vigoare. Acestea si-au confirmat intentiile cu calcule concrete, au precizat P.Sova si I.Mardari.
V.Cocirla si alti angajati ai IM ”SCL” au replicat ca aceste declaratii apartin unor persoane care nu sunt specialisti in domeniu si nu pot fi luate in serios.
Tudor Iascenco, 29 ianuarie 2010
Autoritatile publice locale: ce fac si pentru cine?
Aprovizionarea cu apa a rezinenilor: o problema cu barba
“Luni, in locuintele de pe terasa a treia a or. Rezina a disparut apa. La IM ”Servicii Comunal-Locative” intii ne-au raspuns ca apa nu va fi cinci zile.
Rugati sa ne spuna ce s-a intimplat, respectivii au spus ca Ribnita nu mai vrea sa ne dea apa la preturile vechi, iar administratia Rezinei nu poate accepta tarifele majorate impuse de administratia uzinei metalurgice» - mesaje asemanatoare am primit la inceputul saptaminii de la mai multi rezineni. Cititorii ne mai rugau sa clarificam lucrurile si sa informam populatia despre actiunile administratiei orasului in domeniul dat.
Solicitat sa comenteze interpelarile rezinenilor, primarul Petru Sova ne-a relatat urmatoarele:
- Inca in primul semestru al anului trecut uzina metalurgica din Ribnita, stapinul statiei de pompare de la Tarasova si a statiei de purificare de la Bosernita, sursa principala de aprovizionare cu apa a Rezinei, a majorat pretul la apa de la 0,17 la 0.70 USD/m3. In semestrul doi noi am analizat, impreuna cu reprezentantii uzinei, diverse variante de reducere a acestor preturi sau de utilizare a altor surse de aprovizionare a orasului cu apa, apelind si la ajutorul autoritatilor republicane, dar asa si nu am ajuns la un numitor comun. In ajunul anului nou administratia uzinei ne-a informat printr-o scrisoare ca daca nu achitam urgent datoria pentru apa furnizata orasului in semestrul doi al a.2009 (circa 135 mii euro), de la 1 ianuarie vom primi zilnic doar 800 m3 de apa, ceea ce acopera jumatate din necesitatile noastre, iar in continuare vor sista in genere furnizarea apei. Am avut mai multe intilniri cu reprezentantii uzinei, dar ei insista asupra pretului de 0,70 USD. Noi incercam sa le demonstram ca pretul unui m3 liber poate fi redus pina la 0,45 USD. La aceasta tema vorbim aproape zilnic, dar deocamdata nu avem un raspuns concret la propunerile noastre. Daca acceptam varianta uzinei, inseamna ca tariful la apa pentru populatie ar putea ajunge la circa 20 lei/m3, iar pentru agentii economici – de citeva ori mai mare. O asemenea povara va fi prea mare pentru cetateni. Pretul de 0,45 USD/m3 ar mai merge, mai ales ca noi propunem ca o treime din acesta sa fie acoperit din bugetul orasului, cu platile facute de uzina metalurgica pentru arenda pamintului, consumatorii urmind sa achite numai doua treimi din cheltuielile reale, a spus primarul.
Acum citeva luni Consiliul orasenesc a repartizat IM ”Servicii Comunal-Locative” 250 mii lei pentru reparatia sondelor arteziene din lunca Nistrului si implicarea lor in aprovizionarea cu apa a orasenilor. Solicitat sa spuna ce s-a facut in aceasta ordine de idei Petru Sova a mentionat:
- Au fost schimbate trei pompe, o parte din tevi, dar Centrul de Medicina Preventiva deocamdata nu ne permite sa folosim apa din aceste sonde, spunind ca analizele-s rele. Medicii considera ca o parte din sonde ar putea fi utilizate, dar mai intii trebuie de efectuat un sir de lucrari pentru care sunt necesari vreo jumatate de milion de lei, suma de care bugetul nu dispune.
Solicitat la tema, Ion Cheptene, medicul-sef al Centrului de Medicina Preventiva Rezina (CMP), a remarcat ca „primaria or. Rezina si IM „Servicii Comunal-Locative” au depus eforturi pentru reanimarea fintinilor arteziene situate in lunca r. Nistru. La moment acestea sunt, practic, in stare de lucru, dar pentru ca ele sa poata fi exploatate mai trebuie solutionate un sir de probleme.
Astfel, pina in prezent nu sunt amenajate zonele regimului strict (raza 30 m), lipsesc transeiele betonate pentru colectarea apelor meteorice si evacuarea lor in afara zonelor de protectie.
La fel, nu-i posibil de efectuat clorinarea permanenta si dozata a apei distribuite populatiei.
Analizele de laborator a calitatii apei efectuate la 8 octombrie 2009 ne-au aratat ca in fintinile nr. 1, 2, 6 se contin cantitati sporite de nitrati. In decembrie am repetat analizele. In 9 din 10 probe luate am depistat microbi Enterococus fecalis, care pot provoca o izbucnire in masa a bolilor diareice acute.
Pentru ameliorarea situatiei este necesar de indeplinit minimul de conditii tehnogene, care ar asigura calitatea apei si ar exclude pericolul afectarii sanatatii populatiei”, sustine Ion Cheptene.
Problema aprovizionarii or. Rezina si suburbiilor lui cu apa potabila, dar si cea a evacuarii apelor uzate sunt deja cu barba. La inceputul acestui deceniu administratia orasului, cu sustinerea autoritatilor centrale si judetene, a construit in lunca Nistrului 9 sonde arteziene, care, potrivit informatiilor mediatizate atunci, puteau sa asigure integral orasul si suburbiile cu apa potabila de calitate. S-a facut acest lucru pentru ca relatiile cu administratia uzinei metalurgice din Ribnita, stapina statiei de pompare si celei de purificare a apei, care alimenteaza Rezina, se complicau tot mai mult. Dar noua administratie a orasului, care a venit la putere in 2003, gasind "limba comuna» cu cei de la Ribnita, nu a avut grija cel putin sa dea in primire cuiva sondele. Lasate in voia soartei, majoritatea au devenit nefunctionale. Si nu numai din punct de vedere tehnic. In toti acesti ani canalizatia orasului s-a varsat anume in aceasta zona, o parte din reziduuri nimerind in Nistru, iar alta – in apele freatice din care se alimenteaza aceste sonde, poluindu-le capital. Drept dovada servesc si analizele efectuate de CMP.
Miercuri Petru Sova ne-a comunicat ca cei de la uzina metalurgica, totusi au reactionat la propunerile administratiei Rezinei. «Am convenit ca ei ne furnizeaza cantitatea necesara de apa la pretul de 0.48 USD/m3. Acum specialistii de la IM "SCL" calculeaza la ce tarife vom iesi. In paralel analizam si varianta cu fintinile din lunca Nistrului. Decizia finala in aceasta problema o va lua Consiliul orasenesc si populatia va fi informata”, a precizat primarul.
In imagine: cei care dispun de transport si timp cara apa de la izvorul din marginea orasului
Tudor Iascenco, 15 ianuarie 2010
Arhiva tematicii APL publicata in anul 2009
|
