Pe Veaceslav Strisca, primarul de Pohrebeni, raionul Orhei si pe Vasile Popovici, primarul de Banesti, raionul Telenesti i-a imprietenit judetul. Adica, in timpul cind acum 10 ani s-a format judetul Orhei, cei doi primari, atunci la primul lor mandat, se intilneau la tot felul de intruniri si conferinte in capitala noii formatiuni teritorial-administrative si astfel s-au cunoscut mai in de aproape.
Si unul, si altul au putut sa-mi spuna ca de la inceput i-a apropiat faptul ca primariile lor se afla la extremitatile judetului Orhei: Pohrebenii e chiar pe malul Nistrului, Banestii — la hotarul cu judetul Balti si ca primariile lor aveau probleme comune, astfel ca impartasirea din experienta le-a dat posibilitate fiecaruia sa le solutioneze mai lejer, dar si sa-si continue activitatea. Or, si Veaceslav, si Vasile sunt doi primari buni. Iar unui primar bun comunitatea ii da posibilitate sa se afirme in continuare.
Prietenia inca din timpul judetului e unul dintre secretele longevitatii noastre ca primari, a relatat pentru „C” Veaceslav Strisca vizavi de relatiile sale cu Vasile Popovici. De fapt, spune primarul de Pohrebeni, mai multe din structurile judetene, mai ales la nivel de ONG-uri, s-au pastrat, ceea ce ne permite in orice moment sa renovam structura administrativa istorica. In raioane suntem ca in ocoale sovietice, in judete si regiuni ne simtim europeni, a remarcat dl Strisca.
Imaginea in cauza a fost facuta la concursul vinului de casa, organizat la Orhei, unde dl Veaceslav Strisca a adus trei vinuri albe si doua rosii, iar dl Vasile Popovici – doua vinuri rosii si unul alb. Nici unul din acestea nu au fost premiate, dar dinsii nu s-au intristat deloc. In schimb, spune dl Popovici, a fost un prilej de discutie cu cei prezenti despre destinele comunitatilor noastre, dar si ale tarii intregi, care se afla la rascruce de drumuri.
In imagine: Vasile Popovici (la stinga) si Veaceslav Strisca.
Reporter "C", 23 iulie 2010
Gospodariile mai mari au finalizat secerisul
Conform informatiilor furnizate de catre colaboratorii Directiei raionale Agricultura Telenesti, pina miercuri, cerealierele si leguminoasele pentru boabe au fost recoltate pe 65 la suta din suprafete.
Au terminat secerisul plugarii din SRL „Trofion –Agro” din Chistelnita (350 hectare), SRL „Victoria–Agro” (720 hectare) cooperativa agricola „Chitcani” (480 hectare).
In societatile „Avicola-Sarateni”, „Albmunt-Agro” din Negureni, „Virolent” din Ratus secerisul se va incheia in citeva zile. Situatia este mai anevoioasa in localitatile de codru, unde cerealele ocupa suprafete mici, dar sunt putine combine.
Valerian Harea, sef-adjunct al Directiei Agricultura a relatat pentru „C” ca, conform datelor laboratorului de specialitate al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, griul de la Sarateni, Chitcani, Scorteni contine mai mult de 22% de gluten.
Potrivit sursei citate, in prezent la fatari se alege griul pentru fondul semincier si pentru depozitare. Dinsul a mai mentionat ca acolo unde au fost aplicate tehnologii noi, administrate ingrasaminte, roada este relativ buna. SRL „Victoria–Agro”, de exemplu a strins cite 32-33 chintale la hectar, iar SRL „Trofion-Agro” – cite 30 chintale.
Reporter „C”, 23 iulie 2010
Frederic Aubet va conduce Asociatia Investitorilor Straini
Directorul general al companiei Lafarge Ciment (Moldova) SA Frederic Aubet a fost ales in functia de presedinte al Comitetului Directorilor al Asociatiei Investitorilor Straini in Moldova.
Dupa cum au comunicat pentru INFOTAG in cadrul Asociatiei, speaker-ul Administratiei IM "Suedzucker Moldova" SA a fost ales in calitate de vicepresedinte al Asociatiei.
In semn de inalta recunostinta pentru merite in functia de presedinte in perioada 2003-2004, Joachim Schreiber a fost votat de membrii Comitetului Directorilor in calitate de Presedinte Onorific al FIA.
Dupa cum a relatat anterior INFOTAG, Asociatia Investitorilor Straini a fost creata in 2003 de opt investitori straini. In prezent in componenta Asociatiei sunt 18 membri, ale caror investitii totale in Moldova depasesc suma de 800 mil. dolari SUA, sau mai mult de 50% din stocul investitiilor straine directe.
In imagine: Frederic Aubet.
Reporter „C”, 23 iulie 2010
Bilantul regretabil al inundatiilor
Primul raport realizat de Comisia Nationala pentru lichidarea consecintelor inundatiilor arata ca in urma calamitatilor naturale recente si-au pierdut viata doua persoane, au fost deteriorate 1105 case, iar 159 dintre ele au fost distruse integral. De asemenea, apele au inundat 4100 ha de semanaturi, 9 ha de livezi, 1220 ha de gradini particulare si 4108 ha de pasuni. Inundatiile au afectat doua poduri de importanta locala, precum si circa 6 km de drum din satele Cotul Morii (raionul Hincesti) si Macaresti (raionul Ungheni).
Despre aceasta a raportat ministrul Afacerilor Interne Victor Catan in cadrul primei sedinte a Comisiei Nationale pentru lichidarea consecintelor inundatiilor, care a avut loc luni, preluat de UNIMEDIA.
La moment, se intreprind actiuni de consolidare a drumurilor, de construire a digurilor, evacuare a persoanelor, protectie a surselor de apa potabila, precum si de colectare a pasarilor si animalelor inecate, a declarat Catan, precizind ca "pentru realizarea acestor lucrari au fost antrenate peste 14 mii de persoane din cadrul MAI, Serviciului Protectie Civila si Situatii Exceptionale, Ministerului Apararii, Trupelor de Carabinieri, Serviciului de Graniceri, administratiei publice locale".
Potrivit presedintelui raionului Hincesti Anatol Chetraru, numarul total de sinistrati se ridica la 2475 de persoane. "Din fondul de rezerva al raionului, pentru a face fata inundatiilor, au fost cheltuiti 280 mii lei, dar in acest scop mai sunt necesari suplimentar circa 200 mii lei".
Premierul Vlad Filat a mentionat ca fondul de rezerva al raionului va fi restabilit.
Presedintele raionului Hincesti a tinut sa precizeze ca terenul pe care se intentioneaza stramutarea satului Cotul Morii este proprietate a doi cetateni straini. Prim-ministrul a asigurat insa ca acest teren va fi utilizat ca proprietate publica, urmind sa se discute cu proprietarii acestuia.
Casele care urmeaza sa fie construite vor fi cu o camera, doua, trei sau patru, in functie de numarul de membri din familie, a declarat premierul. Desi nu se cunoaste inca numarul exact al caselor necesare, Filat a solicitat Ministerului Constructiilor si Dezvoltarii Regionale sa fie finalizata operativ documentatia pentru desfasurarea tenderului de selectare a companiei ce va construi locuintele si sa accelereze lucrarile de pregatire a terenurilor, unde urmeaza a fi construite acestea.
Reporter „C”, 23 iulie 2010
Primarii duc ajutoare sinistratilor
Reprezentantii a 11 primarii din raionul Telenesti au transportat 24 tone de diferite ajutoare umanitare sinistratilor din raionul Hincesti. De asemenea, pe conturile speciale au fost tranferati peste 200 mii de lei, o mare parte din aceasta suma fiind salariul pentru o zi al angajatilor din sfera bugetara. La Directia raionala Finante ni s-a comunicat ca transferurile de bani continua.
„Am decis cu locuitorii satului sa colectam cereale din roada anului curent, deoarece stim ca anume de aceste produse duc lipsa sinistratii. Am dus la Nemteni opt tone de griu si orz in saci si o cantitate mare de legume”, a relatat pentru „C” Ion Meleca, primarul de Chistelnita.
Si Vladimir Cotruta, primarul de Vasieni ne-a spus ca a dus la Obileni 1,5 tone de ceapa, varza, cartofi, usturoi.
„Am adunat 20 mii de lei si doua tone de diferite ajutoare pe care le vom transporta in zona sinistrata la inceputul saptaminii viitoare. Mai multi agenti economici din oras singuri au transportat la Hincesti imbracaminte si produse alimentare”, ne-a relatat si primarul de Telenesti, Vadim Lelic.
Reporter „C” , 23 iulie 2010
Viata de ciine a unui copil de doi ani
Vecinii unei familii din satul Alcedar, auzind plinsetul necontenit al copilului in virsta de doi ani, l-au chemat la fata locului pe primar. Aici, oficialii din Alcedar au constatat ca baietelul era incuiat in casa cu pisica si ciinele. Micutul a fost adus la spital pentru a primi ingrijiri medicale.
Acest copilas este in vizorul autoritatilor de mai mult timp. Acum 6 luni, angajatii sectiei Asistenta Sociala si Protectie a Familiei, facind o vizita pe la familiile social-vulnerabile din satul Alcedar, raionul Soldanesti, au depistat un copil de doi ani care, impreuna cu tatal sau, traia in conditii mizerabile. In pofida faptului ca parintii lui Ionel au fost avertizati ca ar putea ramine fara copil, acestia plecau de acasa, lasindu-l fara supraveghere. Mai mult, la Alcedar ni s-a spus ca deseori vedeau baiatul legat de pat cu un lant sau se intimpla sa fie inchis in cusca ciinilor. Faptul ca parintii si bunica lui Ionel consuma bauturi alcoolice, lasindu-l pe micut fara supraveghere, a fost confirmat si de Anatolie Jelavschi, seful postului de politie Alcedar.
Asistentul social din localitate, Larisa Gorila, ne-a relatat ca de multe ori a incercat sa discute cu aceasta familie, dar fara succes. Familia refuza chiar si un eventual ajutor material, necesar si pentru perfectarea actelor de identitate ale maturilor or, tatal copilului nu avea nici certificat de nastere, fapt care era un impediment la completarea anchetei sociale.
Autoritatile publice locale sustin ca atit parintii, cit si bunica au fost chemati la primarie, unde li s-a explicat ca ar putea sa fie lipsiti de drepturile parintesti. Desi spuneau ca au inteles gravitatea situatiei, reveniti acasa, membrii familiei nu-si schimbau comportamentul. Apropo, potrivit lui Victor Svet, primarul comunei Alcedar, bunica lui Ionel a avut 5 copii, unul din care a decedat, ceilalti patru fiind dati de maica-sa in institutii specializate.
Deplasati recent in aceasta familie, responsabilii de la sectia Asistenta Sociala si Protectie a Familiei au constatat ca situatia pe care au gasit-o acum jumatate de an nu s-a schimbat. Pe linga faptul ca in incaperea unde dormea Ionel era un taraboi nemaipomenit, acolo se aciuase o pisica si un ciine, potentiali purtatori de infectii.
Bunica lui Ionel isi invinuieste feciorul si nora, care, potrivit acesteia, ar fi plecat de acasa, lasindu-si copilul in voia soartei.
Actualmente Ionel se afla in sectia de pediatrie a spitalului raional Soldanesti. Medicii ne-au relatat ca micutul e sanatos, cu exceptia faptului ca, la virsta pe care o are, el rosteste doar cuvintul „mama”. Insa a ajuns la ei foarte murdar, iar picioarele ii erau pline de spini.
Specialistii in domeniu au mai spus ca prea posibil ca micutul sa fie luat din familie, parintii lui fiind lipsiti de drepturile parintesti.
Natalia Golub , 23 iulie 2010
Copacul pe care cresc ciori
Nu demult m-a sunat o ruda si-mi spune ca fiica lui de 5 ani il chinuie cu o intrebare la care el nu poate da un raspuns convingator. Poate incerci tu, m-a rugat dinsul.
Fiica-sa astepta de-a gata pe fir:
- Domnu' Ion, cum se cheama copacul pe care cresc prasade?
- Prasad!
- Dar cel pe care cresc cirese?
- Cires!
- Dar cum se cheama copacul pe care cresc ciori?
Am incercat sa-i explic ca ciorile isi fac doar cuiburi in copaci, dar nicidecum nu cresc acolo.
Judie Wurm: „Cotiujenii Mari e a doua mea bastina”
Mii de cetateni ai Republicii Moldova incearca sa-si gaseasca fericirea prin alte tari. In acelas timp, cetateni de pe alte meleaguri prefera sa-si faca cariera in Moldova. Din
America de Nord, statul Ohio, de exemplu, la Cotiujenii Mari a venit sa munceasca in calitate de profesoara Judie Wurm. In continuare publicam un interviu realizat cu oaspetele de peste ocean.
- Care era ocupatia Dvs in America?
- In decursul a 5 ani, inainte de a veni in Moldova, am fost profesoara de geografie.
- Cum ati ajuns sa colaborati cu Corpul Pacii, prin intermediul caruia a fost posibila delegarea la noi?
- Corpul Pacii este o organizatie a Guvernului SUA si functioneaza deja de vreo 50 de ani. Mergem in multe tari. Eu personal demult mi-am dorit sa fiu voluntara in Corpul Pacii. Am scris o aplicatie, a fost un proces lung pentru a fi acceptata. Iar odata selectata, am ales sa plec in Republica Moldova.
La 11 iunie CUVINTUL a publicat articolul „Escrocherii cu umbrela”, care ulterior a fost preluat si de cotidianul TIMPUL, la care de asemenea mai multe persoane s-au plins ca au avut de suferit de pe urma ilegalitatilor comise de SRL „Olvis-Stepanenco” din Chisinau. Astazi jurnalistii de la TIMPUL continua tema cu noi detalii.
Nici in Norvegia nu a plecat, si fara bani a ramas
Pavel Ciortan a citit un anunt intr-un ziar de publicitate despre angajarea legala in cimpul muncii peste hotarele republicii. A sunat la numarul de telefon indicat si a aflat toate detaliile ce tineau de plecare. Venind la oficiul firmei, acesta a admirat frumoasele diplome si certificate de licentiere, atirnate pe pereti, care l-au convins ca face sa plateasca 2500 de euro, suma ce acoperea costurile contractului, vizei si a altor cheltuieli necesare. Urma sa fie sunat pentru a pleca la Ambasada Norvegiei de la Kiev, unde sa-si perfecteze viza. Cel putin asa promiteau angajatii firmei.
Apeduct si sistem de canalizare pentru Rezina-Vest
Sistemul de aprovizionare cu apa potabila si evacuare a reziduurilor din cartierul Rezina-Vest, (beneficiari - peste 500 de locuitori),
este una din cele mai mari constructii capitale prevazuta in planul de activitate al primariei Rezina din ultimii ani. Potrivit primarului Petru Sova, realizarea acestui proiect, estimat la peste sase mln de lei, a inceput anul trecut si urmeaza a fi incheiata in 2011.
Prima transa a sistemului este constituita dintr-o sonda arteziana cu capacitatea de 120 m3/zi, un castel de apa cu volumul de 25 m3 si retele subterane cu lungimea de circa 500 metri. Obiectul in valoare totala de 709,8 mii lei a fost finantat de Uniunea consolidata pentru implementarea programelor IFAD (485,7 mii lei), primaria or. Rezina (138,4 mii lei) si grupul neoficial de producatori agricoli (GT "Girlea Andrei P.”, SRL”Omprico-Invest” s.a.) contributia carora a constituit 85,7 mii lei.
La inceputul lunii august 2009, prin licitatie, a fost determinat antreprenorul lucrarilor. Finantatorii au dat prioritate ofertei propuse de I.I. „Mihail Rudenciuc” din Chisinau, care s-a angajat sa construiasca intreg sistemul in trei luni.
Scriam mai inainte despre preotii protopopiei de la Telenesti, care nu numai ca mijlocesc intre Dumnezeu si oameni, dar si vadesc calitati, pasiuni lumesti demne de urmat de catre mireni. Unul era parintele Dumitru Stratulat de la Banesti, preot pasionat de tehnologii agricole performante si tehnica. Acum un cititor de la Ratus mi-a comunicat ca si parintele Vasile Mitu, parohul bisericii din Zaicani, isi lucreaza de sine statator pamintul. Ba mai mult, parohul de Banesti este celui de la Ratus unchi si nanas de cununie. Parintele Vasile mai are o pasiune - creste hulubi si fazani.
In fata casei preotului sta o combina mica pentru cereale, care uimeste prin faptul ca este foarte compacta, un tractor cu dispozitiv pentru pulverizarea chimicalelor, un tractor cu cositoare si un minitractor. Precum ne-a spus parintele, toata tehnica este in stare functionala si este utilizata pentru diverse servicii prestate proprietarilor de pamint din comuna si din satele megiese.
Dar cel mai mult parintele m-a surprins cu hulubii si fazanii sai. Are mai bine de 100 de hulubi de cinci rase, fazani – numai citiva, din care doi masculi – unul din padurile noastre, altul - de origine italiana, o pasare frumoasa, tandra si... nenorocita. „Italianul” avea labele picioarelor calicite. Insa nu s-a ferit de mine, mi-a sarit in brate, lasindu-se mingiiat.
Adunarea generala a cetatenilor comunei Pripiceni-Razesi, revendicata de mai mult timp de un grup de locuitori, a avut loc, totusi, duminica, 18 iulie. Pe ordinea de zi a figurat o singura chestiune: darea de seama a primarului Vitalie Chiugui (PCRM) despre activitatea primariei in perioada 2003-2010.
Amintim cititorilor ca un grup de pripiceneni de mai mult timp insista ca primarul Vitalie Chiugui sa convoace adunarea generala a cetatenilor pentru a examina mai multe probleme stringente ale comunei, legate de modul de gestionare a patrimoniului si finantelor publice. Primarul insa, sub diverse motive, tergiversa convocarea adunarii, fapt care atita si mai mult spiritele. Pentru a atrage atentia opiniei publice asupra situatiei din Pripiceni-Razesi si pentru a-l determina pe primar sa reactioneze adecvat la cerinta legitima a consatenilor, contabila-sefa a primariei, Liuba Marchitan, una din liderii grupului de protestatari, in fata consatenilor, s-a stropit cu benzina si a incercat sa-si dea foc, dar a fost oprita de cineva din multime.
Scrisoarea de mai jos, primita de la dl Vasile Soimaru, m-a impus sa caut tot ce se refera la misterul “bisericii moldovenesti” din Canada…
Dl Soimaru imi scrie: "Iacob, am revenit acasa dupa 2-3 saptamini de drumuri prin Kazahstan, Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Macedonia...Urmeaza Croatia, Albania s. a. Mai adun informatii foto la Albumul meu cu romini... Sper ca ai iesit cu onoare de la Conferinta sustinuta doua zile in urma... Poate ai vazut si articolul despre Biserica moldoveneasca din Canada... Salutari Mosului nostru de treaba! (Ovidiu Creanga). VS (Vasile Soimaru)"
Iata despre aceasta "biserica moldoveneasca" vreau sa scriu. Atunci, cind Forul Democrat din Republica Moldova, partide, organizatii si societati nonguvernamentale lupta pentru infaptuirea idealului Unirii tuturor rominilor si intregirii bisericii ortodoxe crestine romine, se delegheaza la Montreal, in Canada, un preot al Mitropoliei Moldovei, supuse Patriarhiei Ruse.
Cateva intrebari pentru vizitatorii site-ului www.cuvintul.md
De la saptamana la saptamana creste numarul vzitatorilor site-ului www.cuvintul.md, lucru care ne bucura nespus.
Si fiindca varianta electronica a ziarului este abia la inceput de cale, avem catre vizitatori cateva intrebari: 1. Care dintre temele tratate de ziarul nostru va intereseaza mai mult?
2. Care publicatii V-au placut si de ce?
3. Va leaga ceva de regiunea Orhei? Ce anume?
4. Ati dori sa ne povestiti cum ati ajuns in tarile in care Va aflati acum? Cu ce Va ocupati? Care-s relatiile cu bastina, rudele? Ati plecat temporar sau pe totdeauna? (Pentru cei din strainatate.)
Scrieti-ne pe adresele: cuvintul@gmail.com, cuvintul@api.md
Va multumim anticipat.
America de Nord, statul Ohio, de exemplu, la Cotiujenii Mari a venit sa munceasca in calitate de profesoara Judie Wurm. In continuare publicam un interviu realizat cu oaspetele de peste ocean.
